1. Inflația încetinește, dar rămâne ridicată
Conform datelor federale publicate miercuri, prețurile de consum au crescut cu doar 0,1% între iunie și iulie. Aceasta este o veste bună, pentru că arată că ritmul creșterii prețurilor s-a domolit. Totuși, comparativ cu anul trecut, costul vieții este încă cu 3,4% mai mare. Practic, deși inflația nu mai galopează, ea rămâne peste ținta de 2% a Rezervei Federale, iar gospodăriile simt asta la fiecare cumpărătură.
Interesant este că prețurile la alimente au scăzut ușor între iunie și iulie, dar sunt totuși cu 2,7% mai mari decât anul trecut. Carnea de vită continuă să se scumpească, dar puiul și ouăle s-au ieftinit. Iar salata a avut o scădere semnificativă de preț, pentru că supermarketurile au oferit discounturi după ce consumatorii s-au speriat de epidemia de ciclosporiază. La pompă, benzina s-a ieftinit ușor în iulie, dar este încă cu aproape 25% mai scumpă decât anul trecut. Mai mult, în ultimele zile, prețurile la carburanți au început din nou să crească, din cauza blocajelor din Strâmtoarea Hormuz, care afectează transportul petrolului.
2. Salariile nu mai țin pasul cu inflația
Dacă inflația s-a răcorit, la fel s-au răcit și creșterile salariale. Piața muncii este într-o fundătură, iar angajatorii nu mai sunt nevoiți să ofere salarii mari pentru a atrage sau păstra angajați. Conform raportului Departamentului Muncii din iulie, salariile medii au crescut cu 3,2% în ultimul an. Aceasta este o încetinire față de iunie și, mai important, înseamnă că salariile nu mai țin pasul cu inflația. Practic, puterea de cumpărare a lucrătorilor scade din nou.
Aceasta este o schimbare majoră față de perioada dintre mijlocul anului 2023 și începutul lui 2026, când salariile creșteau mai repede decât prețurile, iar oamenii își permiteau mai mult. Acum, trendul s-a inversat, iar asta se vede în bugetele familiilor.
3. Vânzările cu amănuntul au scăzut, dar nu e totul negru
Vânzările cu amănuntul au scăzut în iulie pentru prima dată în luni, cu 0,6% față de iunie, potrivit raportului de vineri al Departamentului de Comerț. Oamenii au cheltuit mai puțin pe electronice, mașini și piese auto, dar și pe benzină, pentru că prețurile au scăzut de la o lună la alta. Însă factorul principal a fost Prime Day. Acest mare eveniment de reduceri organizat de Amazon a avut loc în iunie, așa că vânzările online au scăzut cu 2,2% între iunie și iulie.
Totuși, dacă comparăm iulie cu anul trecut, vânzările au crescut aproape peste tot: oamenii au cumpărat mai multe haine, articole sportive, unelte de grădină, iar cheltuielile la restaurante și baruri au crescut cu 5%. Iar din cauza prețurilor mari la benzină, oamenii cheltuie mai mult la stațiile de carburant, cu 16% mai mult decât anul trecut.
4. Cheltuielile diferă în funcție de venit
Cercetătorii de la Bank of America, care analizează tranzacțiile cu carduri de debit și credit, au raportat că în iulie cheltuielile consumatorilor cu venituri mici au crescut, în timp ce cele ale celor cu venituri mari au scăzut ușor. Aceasta este o inversare a trendului pe care economiștii îl urmăreau de mult timp, numit „economia în formă de K”. În mod special, raportul arată că cheltuielile la restaurante au crescut mai rapid în rândul celor cu venituri mici decât în rândul familiilor cu venituri mari.
Această schimbare este interesantă, dar trebuie privită cu prudență. O parte din aceste cheltuieli se bazează pe împrumuturi. Datoriile la carduri de credit și la creditele auto au crescut cu 1,7% în perioada primăvară-vară comparativ cu anul trecut, potrivit raportului Băncii Rezervei Federale din New York. În schimb, alte tipuri de datorii ale gospodăriilor, inclusiv creditele pentru studenți și creditele ipotecare, au scăzut, iar cercetătorii spun că ratele de neplată sunt „relativ stabile”.
5. Deficitul bugetar și ratele dobânzilor sunt o problemă tot mai mare
Prognozele Congresului indică faptul că deficitul federal va depăși 2 trilioane de dolari anul acesta, cu aproximativ 200 de miliarde de dolari mai mult decât se estima acum șase luni. Acest lucru împinge datoria cumulativă a guvernului aproape de 40 de trilioane de dolari. Doar plata dobânzilor la această datorie costă mai mult de un trilion de dolari pe an, depășind orice alt program federal, cu excepția Securității Sociale.
Mai mult, rata dobânzii pe care guvernul trebuie să o plătească este în creștere, ceea ce are consecințe pentru toți împrumutații. Ratele ipotecare, de exemplu, urmează randamentul obligațiunilor de trezorerie pe 10 ani, care a atins un maxim al ultimelor două decenii săptămâna aceasta. Iar ratele ipotecare mari au fost o povară pentru piața imobiliară.
Săptămâna viitoare vom avea o imagine și mai detaliată asupra cheltuielilor consumatorilor, datorită rapoartelor de venituri ale marilor retaileri, precum Walmart, Target, Home Depot și Lowe's. Până acum, giganți precum Amazon și McDonald's au descris consumatorii drept prudenți, dar rezistenți în cheltuieli. Următorul raport privind costul vieții de la Biroul de Statistică a Muncii este programat pentru 11 septembrie.
De ce este important:
Aceste date economice nu sunt doar cifre seci – ele afectează direct viața de zi cu zi a fiecărui cetățean. Înțelegerea tendințelor inflației, a salariilor și a cheltuielilor ne ajută să ne planificăm bugetele personale, să știm când să cumpărăm sau să ne asumăm datorii. De asemenea, semnalele privind deficitul bugetar și ratele dobânzilor influențează deciziile de investiții și costul creditelor ipotecare. Pentru România, aceste evoluții din economia americană au ecou și la noi, prin intermediul piețelor financiare și al comerțului internațional. A rămâne informat este primul pas către o decizie financiară înțeleaptă.
