Jeff Thornburg a avut un traseu profesional care sună aproape ca o poveste science-fiction, și totuși fiecare capitol al carierei sale este cât se poate de real. Acum, antreprenorul americane își pune întreaga expertiză în slujba unei noi viziuni pentru industria spațială: propulsia solar termică, o tehnologie care ar putea transforma fundamental modul în care navele spațiale se deplasează în jurul Pământului și dincolo de el.
Thornburg și-a început cariera în cadrul Forțelor Aeriene ale SUA, unde a lucrat la un program ambițios destinat dezvoltării unei categorii de motoare de rachetă de nouă generație, eficiente și extrem de potente, pe care inginerii le numesc „full-flow staged combustion" – adică ardere în flux complet în etape. Conceptul era elegant în complexitatea sa: un motor care arde simultan mai multe tipuri de combustibil într-un ciclu închis, maximizând presiunea și eficiența într-un mod care părea aproape imposibil de atins la acea vreme.
După ce și-a perfecționat abilitățile în programele guvernamentale, Thornburg a fost racolat de Elon Musk pentru a transforma acele concepte teoretice în realitate la SpaceX. Rezultatul? Motorul Raptor, inima celei mai mari și mai puternice rachete construite vreodată – Starship. A fost un moment de referință în istoria zborului spațial comercial, iar Thornburg s-a aflat în centru acelei realizări istorice.
După experiențele de la SpaceX, Thornburg a continuat să acumuleze experiență valoroasă la Stratolaunch și la Project Kuiper al Amazon, dar gândul său a rămas ancorat în domeniul propulsiei. Avea convingerea profundă că viitorul călătoriilor spațiale nu stă neapărat în motoare chimice mai mari sau în sisteme electrice slabe, ci într-o abordare complet nouă, elegantă și eficientă.
Așa s-a născut Portal Space Systems, startup-ul fondat în 2021 de Thornburg împreună cu co-fondatorii Ian Vorbach și Prashaanth Ravindran. Miza companiei este simplă în esență, dar revoluționară în aplicație: dezvoltarea propulsiei solar termice, o tehnologie care a fost studiată în laboratoarele de cercetare guvernamentale încă din anii 1960, dar care nu a reușit niciodată să ajungă efectiv pe orbită.
Cum funcționează, mai exact, acest sistem? Motoarele sateliților din prezent se încadrează în două categorii principale: fie ard combustibil chimic pentru a genera impuls de mișcare, fie convertesc energia solară în electricitate și o folosesc pentru a alimenta propulsoare electrice, care sunt eficiente dar generatoare de putere redusă. Portal propune o a treia cale: în loc să transforme lumina solară în energie electrică, motoarele companiei concentrează căldura soarelui și o folosesc direct pentru a încălzi agentul de propulsie, care este apoi evacuat la viteze extrem de mari. Rezultatul? Un motor care combină puterea ridicată a sistemelor chimice cu eficiența consumului de energie, oferind totodată performanțe superioare în multe scenarii.
NASA a studiat această tehnologie în detaliu la sfârșitul anilor 1990 și a concluzionat că propulsia solar termică oferă avantaje clare în numeroase aplicații. De ce nu a fost dezvoltată mai departe? Simplu: la acea vreme, cererea pentru mobilitate în spațiu era practic inexistentă. Sateliții și sondele spațiale zburau mult mai rar, iar inginerii preferau să folosească o rachetă mai puternică pentru lansare decât să investească în sisteme complexe de propulsie pentru manevre ulterioare. Raportul NASA din 2003 care a documentat această decizie arăta clar că tehnologia era promițătoare, dar contextul economic și strategic nu o susținea.
Lumea s-a schimbat radical de atunci. În prezent, mii de noi sateliți sunt lansați în orbită în fiecare an, iar armata americană cere vehicule spațiale capabile să se deplaseze rapid între orbite diferite, pentru a supraveghea sau, dacă este cazul, a contracara adversarii. China, în mod special, a investit masiv în capacități de manevră orbitală, ceea ce a creat o presiune strategică fără precedent pentru Statele Unite.
„Nu mai este acceptabil să te miști lent pe orbită", a declarat Jeff Thornburg pentru TechCrunch. „China face cercuri în jurul navelor noastre spațiale. Avem nevoie de o capacitate echivalentă."
Această realitate geopolitică a transformat propulsia solar termică dintr-un experiment de laborator într-o necesitate națională. Portal a atras deja 45 de milioane de dolari în finanțare strategică din partea armatei americane, pe lângă cei 67,5 milioane de dolari în capital privat, grație potențialului uriaș de utilizare în scenarii de confruntare orbitală. Travis Bales, directorul general al Booz Allen Ventures, a subliniat că tehnologia companiei poate deveni un factor decisiv în viitoarea cursă spațială militară.
Aaron Burnett, CEO-ul fondului de investiții axat pe aerospace Mach33, vede în Portal viitorul „primat al mobilității spațiale", o companie care va furniza sisteme de propulsie către o varietate largă de clienți. Într-un viitor în care s-ar putea să vedem milioane de sateliți în orbită oferind servicii de comunicații și calculatoare, operatorii vor avea nevoie de mijloace ieftine și eficiente pentru a manevra navele și a evita coliziunile.
Pentru a-și demonstra tehnologia, Portal a lansat deja elektronica de zbor într-o primă verificare pe orbită săptămâna trecută. Un alt prototip este programat să decoleze în octombrie, iar primul vehicul funcțional – denumit SuperNova și numit de Thornburg „bombardier pentru orbită" – ar urma să fie testat în 2027.
Un element cheie al inovației îl reprezintă progresele recente în fabricația aditivă și știința materialelor. Aceste avansuri au permis dezvoltarea unui dispozitiv combinat concentrator solar și duză de evacuare, denumit Hex Thruster, care se află în centrul sistemului de propulsie al Portal.
Într-o perspectivă și mai îndrăzneață, tehnologia dezvoltată de Portal poate servi drept fundament pentru propulsia termică nucleară, adică un „rocket atomic" – un sistem în care căldura soarelui este înlocuită cu cea a unui reactor nuclear. Deși provocările de reglementare și juridice fac imposibilă construirea unui astfel de sistem pentru un startup, echipa lui Thornburg a demonstrat deja că poate opera în spațiu și poate perfecționa multe dintre componentele esențiale.
„Voi putea ajuta la maturizarea acestei tehnologii mult mai rapid pe orbită decât am putea face vreodată încercând să construim o facilitate de testare terestră de 2 miliarde de dolari care să fie sigură din punct de vedere nuclear", a spus Thornburg. Este o viziune pragmatică, dar și ambițioasă: Portal poate fi primul pas către o eră în care navele spațiale se vor deplasa între orbite cu o flexibilitate fără egal, iar într-o zi poate chiar spre stelele îndepărtate.
Acest fondator a contribuit la construirea celui mai puternic motor de rachetă al SpaceX. Acum construiește un „bombardier pentru orbită"
