Acordul, rezultat al unor negocieri directe mediate de SUA care au început în aprilie 2024, este oficial unul trilateral: Israel, Liban și Statele Unite sunt semnatare. Cu toate acestea, textul integral nu a fost publicat oficial, iar Israelul continuă să ocupe o mare parte din sudul Libanului. Mai mult, Israelul pare să semnaleze că își va continua atacurile în Liban dacă le va considera necesare. De la începutul războiului cu Hezbollah, în octombrie 2023, peste 4.000 de oameni au fost uciși în Liban, iar violențele au cunoscut intensități variabile.
Marco Rubio a declarat că acordul „stabilește un proces clar și structurat pentru restabilirea suveranității Libanului, dezarmarea Hezbollah și demontarea infrastructurii sale teroriste, permițând Israelului să se retragă la granițele sale odată ce amenințarea la adresa cetățenilor săi este eliminată”. De asemenea, acordul creează un Grup de Coordonare Militară Trilateral pentru Liban, care să permită celor două părți să implementeze acest cadru.
Premierul libanez Nawaf Salam a scris pe rețelele sociale că acordul „vizează retragerea Israelului din toate teritoriile libaneze”. El a adăugat că acordul este, în esență, o continuare a acordurilor anterioare și a rezoluțiilor ONU care stipulează că armata libaneză deține autoritatea asupra tuturor părților Libanului – o provocare atât pentru Israel, cât și pentru Hezbollah.
Detalii suplimentare au apărut în presă. Ziarul israelian Haaretz a relatat că Israelul a acceptat să se retragă din două zone din sudul Libanului: una la nord de „Linia Galbenă” – o zonă militară controlată de Israel care se întinde pe aproximativ 10 kilometri în Liban – și cealaltă în interiorul acestei linii. Axios a confirmat informațiile, numind aceste zone „proiecte-pilot” în care armata libaneză s-ar desfășura după retragerea israeliană. Al Jazeera nu a putut confirma aceste detalii, iar Reuters a relatat că oficialii israelieni și libanezi au negat informațiile.
Realitatea de pe teren este sumbră. Israelul a distrus sate și orașe în sudul Libanului, unde și-a concentrat majoritatea atacurilor. De asemenea, a lovit capitala Beirut și estul Văii Bekaa în ultimele săptămâni, pretinzând că vizează Hezbollah. Un armistițiu convenit în cadrul discuțiilor anterioare a dus la o dezescaladare parțială, dar Israelul nu și-a oprit complet atacurile și continuă să ocupe aproximativ o cincime din Liban. Chiar în ziua semnării acordului-cadru, un raid aerian israelian a ucis două persoane în orașul Mayfadoun, iar aviația israeliană a efectuat lovituri în Nabatieh al-Fawqa. Militarii israelieni au aruncat pliante prin care le cereau locuitorilor să părăsească orașul al-Mansouri.
Cu toate acestea, o sursă militară libaneză a negat pentru Al Jazeera că Israelul ar fi preluat controlul asupra zonei înălțimilor Ali al-Taher din sudul Libanului, insistând că nu a existat nicio înaintare israeliană.
În esență, aceasta este o întrebare bifurcată: Israelul este în conflict atât cu statul libanez, cât și cu Hezbollah. Deși Israel și Liban sunt vecini, ele se află în stare de război din 1948, când Israelul s-a format pe Palestina istorică. Israelul a purtat mai multe războaie împotriva Libanului și a ocupat părți din sudul Libanului între 1982 și 2000.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a încadrat războiul din Liban ca fiind despre protejarea nordului Israelului de atacuri. El insistă că acordul actual nu va vedea retragerea forțelor israeliene din Liban „atâta timp cât Hezbollah nu este dezarmat și atâta timp cât există o amenințare la adresa statului Israel”.
Președintele libanez Joseph Aoun a spus că acordul-cadru este „primul pas pe calea spre restabilirea suveranității Libanului asupra întregului său teritoriu”. El l-a numit și „începutul drumului pentru ca persoanele strămutate să se întoarcă în orașele lor eliberate sub suveranitatea statului libanez”.
Hezbollah nu a fost prezent la discuțiile de la Washington. Și totuși, grupul are un cuvânt de spus în orice acord, chiar dacă nu este la masa negocierilor. Hezbollah a insistat că Israelul trebuie să părăsească Libanul necondiționat, iar secretarul general Naim Qassem a spus că nu ar trebui să existe „nicio normalizare” cu Israelul. Poziția Hezbollah este că Israelul nu poate fi de încredere și că trebuie să-și păstreze armele pentru a lupta împotriva Israelului dacă armata libaneză nu poate. Un deputat Hezbollah, Hassan Fadlallah, a spus că orice încercare a armatei libaneze de a impune un acord mediat de Washington ar duce la „război civil”.
Între timp, oficiali israelieni – inclusiv ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich – au sugerat că Israelul ar putea rămâne în Liban pe termen lung. „Suntem acolo până când Hezbollah se dezarmează, și cred că și după aceea, pentru că avem nevoie de granițe apărabile”, a spus Smotrich la începutul acestei săptămâni.
De ce este important:
Acest acord-cadru, deși prezentat ca un pas istoric, este departe de a fi o soluție definitivă. El reflectă complexitatea conflictului israeliano-libanez, în care interesele statelor, ale grupurilor armate și ale marilor puteri se împletesc. Fără o dezarmare reală a Hezbollah, fără retragerea completă a Israelului și fără garanții de securitate pentru ambele părți, pacea rămâne fragilă. Mai mult, absența Hezbollah de la masa negocierilor și amenințările cu război civil subliniază că adevărata provocare abia începe. Pentru regiune, acest acord poate fi fie un model de diplomație, fie un preludiu al unor noi confruntări.
