Dar, așa cum se întâmplă adesea în politica internațională, lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par. Să desfacem firul poveștii și să vedem ce înseamnă cu adevărat acest acord.
Ce conține memorandumul?
Documentul, scurt și concis, promite încetarea imediată a operațiunilor militare pe toate fronturile și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, acea arteră vitală prin care trece cea mai mare parte a petrolului, gazelor și îngrășămintelor la nivel mondial. Trump a sărbătorit imediat pe Truth Social: „Nave ale lumii, porniți motoarele. Lăsați petrolul să curgă!”
Cu toate acestea, chiar înainte de a semna, Trump a subliniat fragilitatea acordului: „Este un memorandum de înțelegere. Dacă nu-mi place, dacă nu se comportă, ne întoarcem și aruncăm bombe fix în mijlocul capului lor”, a spus el la summitul G7 din Franța.
Un ceas de 60 de zile
Memorandumul nu rezolvă cauza profundă a dușmăniei dintre SUA, Israel și Iran. Creează doar o fereastră de 60 de zile – extensibilă prin acord reciproc – pentru ca cele două părți să negocieze un acord final. În acest timp, SUA a ridicat blocada navală asupra porturilor iraniene, iar Iranul a suspendat pentru 60 de zile taxele plătite de nave, deși vapoarele trebuie să ceară în continuare permisiunea Teheranului – printr-o nouă Autoritate a Strâmtorii Golfului Persic – pentru a traversa Strâmtoarea Hormuz, considerată cândva o apă internațională.
Problema Libanului și fisura dintre Trump și Netanyahu
Acordul promite încetarea operațiunilor militare inclusiv în Liban, unde Israelul a invadat și ocupat zone întinse din sud, vizând Hezbollah, susținut de Iran. Peste 3.800 de oameni au murit acolo, potrivit Ministerului Sănătății libanez. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a fost clar: fără retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în acest război, conflictul nu s-a încheiat cu adevărat.
Problema? Israelul nu a fost implicat în negocieri. Trump spune că i-a trimis premierului Benjamin Netanyahu o copie a documentului înainte de a-l semna, dar Netanyahu rămâne sfidător: trupele sale vor sta în sudul Libanului atât cât va fi nevoie pentru securitatea Israelului. Conflictul dintre cei doi lideri a devenit public. „E un tip foarte dificil”, l-a descris Trump pe Netanyahu într-un interviu pentru The New York Times. Ministrul israelian de extremă dreapta, Itamar Ben-Gvir, a scris pe rețelele sociale: „Acordul lui Trump nu ne leagă. Nu suntem parte la acest acord care nu ne asigură securitatea.”
Vicepreședintele JD Vance a replicat dur, avertizând că „Donald J. Trump este singurul șef de stat din întreaga lume care este simpatic față de națiunea Israelului în acest moment”.
Concesii financiare uriașe
Ironia sorții: Trump a numit în repetate rânduri acordul nuclear cu Iranul din 2015 (JCPOA) „cea mai proastă înțelegere din istorie” și l-a abandonat în primul său mandat. Acum, memorandumul semnat de el oferă concesii financiare care ar putea depăși cu mult aranjamentul din epoca Obama. Documentul spune că SUA va lucra cu parteneri regionali pentru a crea un fond de „cel puțin 300 de miliarde de dolari” pentru reconstrucția și dezvoltarea economică a Iranului. Vicepreședintele Vance a spus că națiunile arabe din Golf vor investi această sumă. De asemenea, SUA promite să deblocheze fonduri și active iraniene care ar putea ajunge la zeci de miliarde de dolari. Consilierul militar al liderului suprem, Mohsen Rezaei, a declarat pentru CNN că Iranul vrea să vadă eliberarea a 24 de miliarde de dolari.
De ce a semnat Trump?
Presiunea internă a jucat un rol major. Aprobarea lui Trump era în scădere, iar americanii resimțeau prețurile uriașe la benzină și inflația galopantă. Luna trecută, Trump insista că nu se gândește la situația financiară a americanilor în abordarea sa față de Iran. Dar săptămâna aceasta a recunoscut că a semnat acordul pentru că „nu voia să vadă o catastrofă economică”.
Provocările rămase
În ciuda entuziasmului inițial, realitatea este că acordul este fragil. Vicepreședintele Vance și-a amânat călătoria în Elveția pentru a negocia termenii păcii cu Iranul, iar sute de jurnaliști au așteptat în zadar în Lucerna. Motivul amânării nu este clar, dar ridică semne de întrebare asupra solidității memorandumului. În același timp, Israelul a continuat să bombardeze puternic Libanul, iar cel puțin 18 oameni au fost uciși peste noapte, potrivit presei libaneze. Patru soldați israelieni au murit în lupte în sudul Libanului.
Ce urmează?
Următoarele 60 de zile vor fi cruciale. SUA și Iranul trebuie să transforme acest cadru fragil într-un acord de pace durabil. În joc sunt nu doar viețile a mii de oameni, ci și stabilitatea economică globală. Strâmtoarea Hormuz, redeschisă acum, ar putea fi oricând închisă din nou dacă negocierile eșuează. Iar relația tensionată dintre Trump și Netanyahu complică și mai mult ecuația.
De ce este important:
Acest acord preliminar marchează o schimbare majoră în politica externă a SUA sub Trump, care a abandonat anterior acordul nuclear cu Iranul. Dacă va reuși, ar putea aduce pacea într-o regiune sfâșiată de război și ar putea stabiliza piețele globale de energie. Dacă va eșua, riscul unei escaladări și mai mari este imens. În plus, modul în care Trump gestionează relația cu Israelul și concesiile financiare uriașe către Iran vor avea consecințe de durată asupra echilibrului de putere din Orientul Mijlociu. Pentru cetățeanul obișnuit, prețul la pompă și inflația depind de succesul sau eșecul acestor negocieri. Așadar, următoarele două luni nu sunt doar despre diplomație, ci despre viața de zi cu zi a milioane de oameni.
