Într-un nou episod al tensiunilor crescute dintre autoritățile britanice și mișcarea de solidaritate cu Palestina, Qesser Zuhrah, o tânără activistă de 21 de ani, a fost rearestată în mod spectaculos la domiciliul său din Watford, în apropiere de Londra. Incidentul, care a fost filmat și distribuit pe rețelele de socializare, o arată pe tânără fiind încătușată de ofițeri de poliție mascați, în fața locuinței sale, și transportată apoi într-un vehicul destinat închisorii. Arestarea a avut loc într-o dimineață de luni, la câteva săptămâni după ce Zuhrah fusese eliberată pe cauțiune, în urma unei decizii judiciare care a stârnit controverse profunde în spațiul public britanic.
Conform informațiilor furnizate de Lisa Minerva Luxx, o susținătoare a cauzei și activistă implicată în campania pentru eliberarea celor cunoscuți sub numele de „Filton 24”, arestarea ar fi legată de un postare pe Instagram. Se pare că acea postare, o „poveste” temporară pe platforma de socializare, ar fi îndemnat la „acțiune directă”, un termen care a devenit din ce în ce mai controversat în contextul protestelor pro-Palestina din Regatul Unit. Poliția din Hertfordshire a confirmat arestarea unei femei de 21 de ani, care se află în prezent în custodie, sub suspiciunea de încurajare intenționată a comiterii unei infracțiuni și, mai grav, de „încurajare a terorismului”. Deși autoritățile nu au menționat explicit numele Zuhrah, surse apropiate cazului au confirmat identitatea acesteia.
Pentru a înțelege pe deplin complexitatea acestei situații, este necesar să ne uităm la contextul mai larg. Qesser Zuhrah a fost reținută pentru prima dată la sfârșitul anului 2024, în cadrul unui grup de 24 de inculpați cunoscuți sub numele colectiv de „Filton 24”. Aceștia sunt acuzați că au participat la un raid asupra unei fabrici aparținând Elbit Systems UK, situată în Filton, lângă Bristol, la 6 august 2024. Incidentul a fost revendicat de grupul Palestine Action, o organizație de acțiune directă care își propune să contracareze ceea ce numește „crime de război israeliene” și complicitatea britanică în acestea, prin vizarea producătorilor de arme și a companiilor asociate. Ținta principală a grupului este Elbit Systems, cel mai mare producător de arme din Israel, care deține mai multe locații în Marea Britanie.
Ceea ce face cazul Zuhrah deosebit de sensibil este faptul că, după ce acuzația de spargere agravantă a fost eliminată pentru toți membrii grupului, 23 dintre ei au fost eliberati pe cauțiune luna trecută. Această decizie a urmat unei hotărâri a Înaltei Curți din Marea Britanie, care a decis că interzicerea Palestine Action ca grup „terorist” a fost nelegală. Totuși, interdicția rămâne în vigoare, deoarece ministrul de interne a anunțat că va contesta decizia Înaltei Curți la sfârșitul lunii aprilie. Această situație juridică ambiguă creează un climat de incertitudine pentru activiști și ridică întrebări serioase cu privire la modul în care statul britanic gestionează dreptul la protest și libertatea de exprimare.
În cei 15 luni petrecuți în detenție preventivă, fără a fi fost condamnată, Zuhrah a participat la o grevă a foamei cu caracter continuu, în semn de protest împotriva interzicerii Palestine Action și a condițiilor inumane din închisoare. Ea a descris săptămânile trecute experiențe cutremurătoare, susținând că a fost supusă izolării solitare, agresiunilor fizice și umilințelor din partea gardienilor. „În a 45-a sau a 46-a zi, m-au lăsat paralizată, cu o atrofiere musculară, pe podeaua celulei mele timp de 22 de ore”, a declarat ea. „M-au lăsat să mor pe podeaua celulei, sau cel puțin m-au lăsat să cred că o vor face”. Un purtător de cuvânt al guvernului a negat acuzațiile de maltratare, afirmând că toți deținuții au fost gestionați în conformitate cu politicile existente, care includ monitorizare medicală și spitalizare dacă este necesar.
Reareastarea lui Zuhrah a stârnit reacții puternice din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Naila Ahmed, de la grupul de advocacy CAGE, a calificat acest gest drept o „continuare a represiunii active împotriva activiștilor pro-Palestina din Marea Britanie”. Ea a subliniat că utilizarea legislației antiteroriste pentru a monitoriza postările de pe rețelele sociale reprezintă o extindere abuzivă a puterilor statului, ridicând „îngrijorări urgente cu privire la libertatea de exprimare și criminalizarea disidenței politice”. Această perspectivă este susținută de numeroși observatori care văd în acțiunile poliției o încercare de a intimida și de a descuraja orice formă de solidaritate cu poporul palestinian.
În același timp, campaniile de susținere a „Filton 24” au subliniat paralele dintre tacticile folosite de poliția britanică și cele ale agențiilor de imigrare din Statele Unite. „Ofițerii care au arestat-o pe Qesser acasă [luni] și-au au acoperit fețele pentru a evita responsabilitatea, în același mod în care au fost văzuți procedând agenții ICE în raidurile violente din SUA”, au declarat susținătorii. Această comparație pune în lumină natura internațională a dezbaterii privind metodele de menținere a ordinii și limitele puterii statale în fața activismului politic.
Cazul lui Qesser Zuhrah și al celorlalți membri ai „Filton 24” rămâne unul dintre cele mai complexe și mai discutate din Marea Britanie contemporană. El ridică întrebări fundamentale despre echilibrul fragil dintre securitatea națională și drepturile civile, despre definiția terorismului și despre rolul protestului civic într-o democrație. Pe măsură ce conflictul din Gaza continuă să genereze valuri de solidaritate și de contestare în întreaga lume, autoritățile britanice se confruntă cu provocarea de a gestiona aceste tensiuni fără a sacrifica valorile fundamentale pe care se bazează societatea deschise. Pentru moment, Zuhrah se află din nou în spatele gratiilor, iar viitorul său rămâne incert, în timp ce comunitatea de activiști așteaptă cu nerăbdare următoarele mișcări judiciare.
Activistă pro-Palestina din Marea Britanie arestată la câteva săptămâni după eliberarea pe cauțiune
