Activiști din flotila pentru Gaza acuză abuzuri și agresiuni sexuale în detenția israeliană
Organizatorii Flotilei Globale Sumud, o misiune umanitară care încerca să spargă blocada impusă de Israel asupra Fâșiei Gaza, au dezvăluit vineri acuzații șocante privind tratamentul aplicat activiștilor străini reținuți de forțele israeliene. Conform declarațiilor oficiale, cel puțin 15 dintre cei aproximativ 430 de activiști care se aflau la bordul a 50 de nave, interceptate marți în ape internaționale, au raportat incidente de agresiune sexuală sau viol. Aceste acuzații vin la doar câteva zile după ce un videoclip difuzat de ministrul de extremă dreaptă al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a arătat activiști legați cu cabluri de plastic și puși în genunchi, în timp ce imnul național al Israelului răsuna pe fundal.
Acuzații detaliate de abuz
Într-o declarație publicată pe Telegram, organizatorii flotilei au afirmat că „cel puțin 15 cazuri de agresiuni sexuale, inclusiv viol, au fost raportate. Activiștii au fost împușcați cu gloanțe de cauciuc de la distanță mică, iar zeci de persoane au suferit fracturi osoase.” Aceștia au subliniat că, deși atenția lumii este concentrată asupra suferinței participanților, aceste incidente reprezintă doar o „fărâmă din brutalitatea pe care Israelul o impune zilnic asupra ostaticilor palestinieni.”
Luca Poggi, un economist italian care se număra printre cei reținuți, a declarat pentru Reuters la sosirea sa la Roma: „Am fost dezbrăcați, aruncați la pământ, loviți cu picioarele. Mulți dintre noi au fost electrocutați cu tasere, unii au fost agresați sexual, iar altora li s-a refuzat accesul la un avocat.” Ilaria Mancosu, o activistă italiană, a adăugat că membrii flotilei au fost transferați de pe ambarcațiunile lor pe două așa-numite „nave închisoare”. Ea a explicat că cei plasați pe una dintre aceste nave au suferit mai multă violență decât ceilalți: „Am fost încuiați într-un container și bătuți de cinci soldați, suferind fracturi la coaste și brațe. Unii au avut răni grave la ochi și urechi cauzate de tasere.”
Mancosu a relatat că au petrecut două zile pe navele închisoare fără apă curentă, folosind carton și plastic pentru a se încălzi noaptea, deoarece nu aveau pături și fuseseră dezbrăcați de majoritatea hainelor. Odată ajunși pe uscat, au fost obligați să stea în genunchi ore întregi și erau loviți cu picioarele sau împinși dacă se mișcau sau vorbeau. Ulterior, au fost duși la o închisoare, unde au fost mutați periodic dintr-o cameră în alta pentru a-i împiedica să doarmă.
Reacții internaționale și investigații
Germania a confirmat că unii dintre cetățenii săi aflați la bordul flotilei au fost răniți, iar unele acuzații sunt „grave”, fără a oferi detalii suplimentare. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe german a declarat că oficialii consulari care s-au întâlnit cu activiștii germani la sosirea lor la Istanbul, joi, au raportat că mai mulți aveau răni și erau supuși unor controale medicale. „Tratamentul uman al cetățenilor germani este o prioritate absolută”, a spus acesta, adăugând că „ne așteptăm în mod natural la o explicație completă, deoarece unele dintre acuzațiile formulate sunt grave.”
În Italia, o sursă juridică a confirmat că procurorii din Roma investighează posibile infracțiuni, inclusiv răpire, tortură și agresiune sexuală, urmând să audieze mărturiile activiștilor întorși în țară în zilele următoare. Sabrina Charik, care a ajutat la organizarea întoarcerii a 37 de cetățeni francezi din flotilă, a declarat pentru Reuters că cinci participanți francezi au fost spitalizați în Turcia, unii cu coaste rupte sau vertebre fracturate. Ea a menționat că unii au făcut acuzații detaliate de violență sexuală, inclusiv viol.
Negări și context
Serviciul penitenciar israelian a negat vehement acuzațiile, afirmând într-un comunicat că „acuzațiile sunt false și complet lipsite de bază factuală. Toți prizonierii și deținuții sunt reținuți în conformitate cu legea, cu respectarea deplină a drepturilor lor fundamentale și sub supravegherea unui personal penitenciar profesionist și instruit.” Cu toate acestea, Al Jazeera nu a putut verifica independent aceste afirmații.
Ministrul de Externe al Spaniei, Jose Manuel Albares, a declarat că 44 de membri spanioli ai flotilei erau așteptați să sosească vineri pe zboruri din Istanbul către Madrid și Barcelona, patru dintre ei primind tratament medical pentru răni.
Istoricul flotilelor pentru Gaza
Mișcarea flotilelor a apărut în 2006, în timpul războiului Israelului împotriva Libanului, și s-a extins după ce Israelul a impus blocada asupra Fâșiei Gaza în 2007. De atunci, sute de ambarcațiuni organizate de grupuri internaționale de solidaritate au încercat să ajungă în teritoriu, transportând ajutoare umanitare și activiști. În 2008, două ambarcațiuni ale Mișcării Gaza Liberă au devenit primele care au reușit să ajungă pe mare în Gaza, în ciuda blocadei. În 2010, comando-urile israeliene au luat cu asalt nava turcească Mavi Marmara, ucigând 10 activiști și rănind zeci de persoane. De atunci, forțele israeliene au interceptat aproape fiecare flotilă în ape internaționale.
Acuzațiile de maltratare din partea activiștilor aduși în Israel după interceptări navale au fost frecvente, iar organizatorii spun că se tem că sancțiunile și acuzațiile false de legături cu Hamas sunt folosite pentru a justifica noi represiuni.
De ce este important:
Acest incident scoate la lumină nu doar tratamentul dur aplicat activiștilor străini care încearcă să ofere ajutor umanitar într-o zonă de conflict, ci și modul în care Israelul își exercită controlul asupra accesului în Gaza, o regiune aflată sub blocadă de peste un deceniu. Acuzațiile de agresiune sexuală și tortură, dacă se dovedesc reale, ar putea escalada tensiunile diplomatice și ar putea atrage sancțiuni internaționale suplimentare. Mai mult, ele reflectă o problemă mai amplă a drepturilor omului în teritoriile palestiniene ocupate și subliniază necesitatea unei investigații independente și transparente. Pentru comunitatea internațională, acest caz reprezintă un test al angajamentului față de principiile umanitare și statul de drept, în contextul unui conflict care continuă să provoace suferință și diviziuni profunde.
