Administrația președintelui Donald Trump a anunțat o extindere de 90 de zile a derogării temporare a legii Jones Act, o măsură prezentată ca parte dintr-o strategie mai largă de reducere a presiunii asupra prețurilor benzină și alte combustibili în fața alegerilor parlamentare de noiembrie. Decizia, anunțată vineri de către porta-vocea Casei Albe, Taylor Rogers, vine în contextul creșterii tensiunilor geopolitice datorită conflictului cu Iran – un război susținut de Statul Israeli și susținut de Washington – care a dus la perturbări semnificative în aprovizionarea mondială de petrol și la creștera volatilității pe piețele de energie.
Jones Act, adoptați în 1920, prevede că toate marfurile transportate între porturile statelor Unite ale Americii trebuie să fie transportate pe nave cu pabellón american, construite în SUA și echipate cu personal american. Scopul original al legii era protejarea industriei navale naționale și asigurarea unui flotă merchant capabilă să susțină logistica militară în timp de război. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, legea a fost criticată pentru creșterea costurilor de transport, în special în perioade de crize, când flexibilitatea în utilizarea navelor străine ar putea reduce semnificativ cheltuielile.
În martie, administrația Trump a anunțat inițial o derogare de 60 de zile a cerinței Jones Act, argumentând că această măsură ar ajuta la ameliorarea disrupțiilor în lanțul de aprovizionare cauzate de războiul cu Iran și de blocajele portuale în regiunea Golfofului Persic. Acum, cu aproximativ trei săptămâni înainte de expirarea derogării inițiale, Casa Albă a decis să o extindă cu 90 de zile suplimentare, justificând decizia prin necesitatea de a oferi „certețe și stabilitate” economiei statunitense și globale, precum și de a permite industriei maritime să se pregătească adecvat pentru a asigura disponibilitatea suficientă de nave pentru transportul de petrol, combustibili și îngrășăminte.
Totuși, analiștii și experții din industrie sunt sceptici privind impactul real al acestei măsuri pe prețurile la pompă. Un studiu efectuat de Center for American Progress în martie a estimat că derogarea Jones Act ar putea reduce prețurile benzină pe coasta de Est cu doar 3 de centi pe galon, dar ar putea în același timp crește costurile pe coasta de Golfofului Persic, datorită disrupțiilor în fluxurile comerciale existente. Mai mult, think-tankul a avertizat că această politică ar putea „marginaliza constructorii americani de nave și muncitorii maritime, permițând industriei petrolifere să continue să profite de prețurile ridicate în timp ce reduce costurile de transport” – o observație care subliniază tensiunea între interesele economice scurte-termen și protejarea industriei naționale.
Această tensiune este reflecată și în reacțiile din partea intereselor afectate. Jennifer Carpenter, președintele American Maritime Partnership, a criticat ferm extinderea derogării, caracterizând-o ca „o insultă față de sute de mii de americani muncitori care pun această țară pe primul loc în fiecare zi” și accusând administrația că „sabotajează agenda președintelui Trump de a restaura dominanța maritime americană”. Argumentul ei reflectă o preocupare profundă: că derogarea pe termen lung ar putea undermina capacitatea de producere navală domestică, esențială pentru securitatea națională.
Deoparte, producătorii de energie, rafineriile și grupurile agricole au binevenit măsura, argumentând că cerința de a folosi nave americane construite și echipate cu personal american crește semnificativ costurile de transport, în special în perioade de crize, când capacitatea de transport este deja solicitată la limită. Acești actori consideră derogarea Jones Act ca un instrument necesar pentru creșterea eficienței și reducerea presiunii asupra prețurilor, chiar dacă efectele sunt modeste.
Contextul politic al acestei decizii este esențial. Sondajele recente, inclusiv un sondaj Reuters/IPSOS efectuat în începutul săptămânii, arată că 77 % dintre alegătorii înregistrați consideră că președintele Trump bears „o responsabilitate justă sau mai multă” pentru creșterea recentă a prețurilor benzină, un fenomen pe care il leagă direct de decizia sa de a lansa un război împreună cu Israel împotriva Iranului. Acest punct de vedere este distribuit larg pe spectrul politic: 55 % dintre alegătorii republicani, 82 % dintre independenți și 95 % dintre democratii atribuii președintelui responsabilitatea pentru creșterea costurilor la pompă.
Deși Trump a assigurat publicul că prețurile petrolului și benzină vor scădea imediat ce conflictul cu Iran se va opri, analiștii avertizează că efectele pot fi mai durabile. Factori precum disrupțiile persistente în lanțul de aprovizionare, creșterea costurilor de transport datorită dependinței de nave americane mai scumpe și existența unui „premii de risc geopolitic” în piața mondială a energiei pot menține prețurile la nivele ridicate chiar și după cessationul ostilităților.
Această situație pune administrația Trump în o poziție dificilă: pe o parte, trebuie să răspundă presiunii publice privind accesibilitatea benzină – un subiect care, conform analiștilor, va fi determinant în alegerile de noiembrie; pe cealaltă parte, trebuie să echilibreze aceasta cerere cu nevoia de a păstra o industrie navală națională puternică, esențială atât pentru economie, cât și pentru securitate. Extinderea derogării Jones Act reflectă o soluție de scurt termen, politică, care încearcă să mute atenția de la cauzele structurale ale creșterii prețurilor – inclusiv politica externă agresivă – spre măsuri tehnice de reducere a costurilor, chiar dacă efectele lor sunt modeste și pot veni cu costuri sociale și industriale semnificative.
În final, măsura nu este doar o ajustare logistică, ci un reflect al tensiunilor mai profunde în modelul economic și de securitate al Statelor Unite: cât de mult este Washington dispusă să sacrifice protejarea industriei naționale în numele unei reducere temporară a prețurilor la pompă, și până când această compromis va deveni insostenibil?
Administrația Trump extinde derogarea Jones Act cu 90 de zile în încercare de a reduce prețurile benzină
