Scrisoarea, datată 29 iunie, dar făcută publică joi, este semnată de procurorul general interimar al SUA, Todd Blanche, care acuză CPI că „acționează într-un mod din ce în ce mai ilegal și ilegitim”. Statele Unite nu sunt parte a Statutului de la Roma, documentul fondator al CPI, și, prin urmare, nu sunt supuse jurisdicției acesteia. Cu toate acestea, criticii susțin că acțiunile americane pe teritoriul statelor semnatare ar putea atrage proceduri ale CPI.
Atât administrațiile democrate, cât și cele republicane au respins orice investigații care ar putea implica cetățeni americani, deși unii președinți au oferit un sprijin tacit instanței. Totuși, administrația Trump a adoptat o linie deosebit de dură, lansând o serie de sancțiuni împotriva CPI și a procurorilor săi de top. Aceste măsuri s-au extins și asupra oricăror grupuri sau organizații care asistă în investigațiile privind cetățenii americani și aliații lor.
De exemplu, în octombrie, administrația Trump a folosit sancțiunile împotriva CPI pentru a impune penalități economice asupra a trei grupuri palestiniene pentru drepturile omului, acuzate că au participat la investigațiile instanței privind crimele israeliene. Trump emisese anterior, în februarie 2025, un ordin executiv prin care explica faptul că sancțiunile împotriva CPI erau rezultatul „acțiunilor” instanței care vizează „America și aliatul nostru apropiat, Israelul”.
În noiembrie 2024, CPI a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru israelian al Apărării, Yoav Gallant, pentru crime de război comise în timpul războiului genocid al Israelului din Gaza. De asemenea, a emis mandate pentru mai mulți oficiali de top ai Hamas, care au fost ulterior uciși. Israelul nu este, de asemenea, parte a Tratatului de la Roma – deși Palestina este – și a respins autoritatea instanței.
În scrisoarea de joi, Blanche a acuzat CPI că urmărește „investigații care par a fi determinate la fel de mult de presiuni politice și de interesul propriu instituțional, cât și de meritul juridic”. El a reiterat poziția SUA conform căreia instanța nu poate urmări cetățeni americani în investigațiile sale. „CPI nu are jurisdicție asupra persoanelor americane – oriunde în lume – și orice încercare de a afirma o astfel de autoritate este ilegitimă, ilegală și o ofensă directă la adresa suveranității Statelor Unite”, a scris Blanche.
Oficialii instanței nu au răspuns public la scrisoare, dar organismul judiciar și-a susținut în mod repetat investigațiile. Scrisoarea a fost publicată după ce trei judecători ai CPI au intentat un proces într-un tribunal federal din Manhattan împotriva sancțiunilor administrației Trump. Judecătorii au susținut că, prin impunerea sancțiunilor, administrația Trump a încercat să exercite presiuni extrajudiciare asupra instanței, cu scopul de a pedepsi și de a constrânge judecătorii.
Scrisoarea vine și la câteva luni după ce primarul New York-ului, Zohran Mamdani, a sugerat că ar folosi autoritățile locale pentru a-l aresta pe Netanyahu dacă acesta ar vizita orașul. Netanyahu a declarat că va vizita în continuare orașul în viitor, în ciuda amenințării.
De ce este important:
Această escaladare a tensiunilor dintre SUA și CPI are implicații profunde pentru sistemul internațional de justiție. Pe de o parte, demonstrează determinarea Washingtonului de a-și proteja cetățenii și aliații de investigații pe care le consideră politizate. Pe de altă parte, subminează credibilitatea și eficiența CPI, o instituție creată pentru a judeca cele mai grave crime internaționale – genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Dacă cea mai puternică națiune din lume refuză să recunoască autoritatea curții și chiar o sancționează, acest lucru poate încuraja și alte state să facă la fel, slăbind astfel lupta împotriva impunității. În plus, cazul Israelului și al Palestinei evidențiază modul în care geopolitica influențează justiția internațională, iar poziția SUA riscă să creeze un precedent periculos pentru viitoarele investigații privind lideri politici și militari.
