Filtrează articolele

Societate & Lifestyle

Africa de Sud: Măsuri de securitate sporite pe fondul ultimatumului anti-imigranți

Africa de Sud: Măsuri de securitate sporite pe fondul ultimatumului anti-imigranți
Africa de Sud se pregătește să își consolideze securitatea la nivel național înainte de termenul limită din 30 iunie, stabilit de grupările de protest anti-imigranți pentru ca străinii fără acte să părăsească țara. Ministrul de interne al poliției a anunțat luni că forțele de ordine vor fi suplimentate în toată țara, iar armata este pregătită să intervină dacă situația o impune. Această decizie vine după săptămâni de atacuri xenofobe care au provocat cel puțin două decese și au determinat mai multe state africane să trimită avioane pentru repatrierea cetățenilor lor care fug de violențe.

Grupurile de protest, deși mici, sunt bine organizate și au emis un ultimatum fără bază legală: imigranții fără acte trebuie să părăsească țara până la 30 iunie, altfel vor suporta consecințe. Ministrul interimar al Poliției, Firoz Cachalia, a declarat că „serviciul de poliție și-a ridicat nivelul de pregătire operațională în toate provinciile, cu planuri cuprinzătoare de desfășurare pentru a proteja comunitățile, infrastructura critică și spațiile publice importante”. El a subliniat dreptul la proteste pașnice, dar a avertizat: „Criminalitatea, intimidarea, violența, distrugerea proprietății și orice tentativă de a submina siguranța publică nu vor fi tolerate”.

Ministrul Apărării, Angie Motshekga, a anunțat că armata va securiza obiective strategice, precum aeroporturile, și va fi pregătită să sprijine poliția dacă va fi nevoie. Africa de Sud, un hub tradițional pentru forța de muncă migrantă, se confruntă cu o șomaj de peste 30% și un istoric de violență împotriva străinilor, alimentat de acuzațiile că imigranții ar fi responsabili de creșterea criminalității și de furtul locurilor de muncă. Partide politice precum Alianța Patriotică, ActionSA și uMkhonto we Sizwe (MK) prezintă tot mai des imigranții drept concurenți pentru locuri de muncă și servicii publice.

Mpho Makhubela, membru al Consorțiului pentru Refugiați și Migranți din Africa de Sud (CoRMSA) și activist în cadrul KAAX, a declarat că grupurile vigilente se înmulțesc ca reacție la frustrările sociale generale. „Vigilenții se hrănesc cu frustrările țării legate de șomaj, declinul socioeconomic și lipsa eforturilor de a reduce inegalitățile”, a spus el pentru Al Jazeera.

În 2008, 62 de persoane au fost ucise în revolte anti-imigranți, iar violențe similare au avut loc în 2015 și 2016. În 2019, mulțimi înarmate au atacat afaceri deținute de străini în jurul Johannesburgului, soldându-se cu cel puțin 12 morți. Noile tensiuni apar înaintea alegerilor locale programate pentru 4 noiembrie. În weekendul de înregistrare a alegătorilor, patru persoane legate de partide politice au fost împușcate mortal. Două dintre victime erau afiliate partidului de opoziție Umkhonto we Sizwe (MK), condus de Jacob Zuma, președintele Africii de Sud între 2009 și 2018. A treia victimă era un candidat al Alianței Democrate (DA) pentru un post de consilier în Western Cape, iar un consilier al Congresului Național African (ANC) a fost ucis în Eastern Cape.

Contextul economic și social al Africii de Sud este exploziv. Rata șomajului, una dintre cele mai ridicate din lume, lovește cu precădere tinerii, iar inegalitățile rămân adânci, la 30 de ani de la sfârșitul apartheidului. Migranții, în special cei din alte state africane, sunt țapi ispășitori convenabili pentru politicieni populiști. Deși Africa de Sud are o istorie de primire a refugiaților și lucrătorilor migranți, discursul public s-a radicalizat. Partidul MK al lui Zuma, de exemplu, a promis că va „curăța țara de străini” dacă va câștiga alegerile.

Reacțiile internaționale nu au întârziat. Nigeria, Malawi, Zimbabwe și alte țări au organizat zboruri de repatriere pentru cetățenii lor care se simt amenințați. Tensiunile diplomatice dintre Nigeria și Africa de Sud au crescut, iar unii lideri africani au criticat dur lipsa de acțiune a autorităților sud-africane. Pe de altă parte, organizațiile pentru drepturile omului avertizează că măsurile de securitate anunțate de guvern sunt insuficiente și că adevărata problemă este lipsa de integrare economică și socială a migranților.

Analiștii consideră că violența xenofobă este un simptom al eșecului statului sud-african de a livra servicii de bază și locuri de muncă. „Când oamenii nu au speranță, caută țapi ispășitori. Migranții sunt o țintă ușoară”, explică profesorul Steven Friedman de la Universitatea din Johannesburg. El adaugă că partidele politice exploatează această frustrare pentru câștiguri electorale, ceea ce riscă să declanșeze un ciclu de violență.

Pe măsură ce termenul de 30 iunie se apropie, tensiunile sunt la cote maxime. Poliția a promis că va acționa ferm împotriva oricăror acte de violență, dar rămâne de văzut dacă va putea controla mulțimile. În același timp, comunitățile de migranți trăiesc în frică, mulți dintre ei ascunzându-se sau pregătindu-se să plece. Africa de Sud se află într-un moment critic: poate alege calea dialogului și a integrării sau poate aluneca în haos xenofob.

De ce este important:


Acest articol evidențiază o criză umanitară și socială majoră în Africa de Sud, care reflectă tensiuni globale similare legate de migrație, naționalism economic și populism. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru a preveni escaladarea violenței și pentru a promova politici bazate pe drepturile omului. De asemenea, situația din Africa de Sud oferă lecții valoroase despre cum frustrările economice pot fi manipulate politic, cu consecințe tragice pentru comunitățile vulnerabile.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.