„Guvernul Iranului a afirmat foarte clar că nu aceasta este intenția lor, dar, desigur, intențiile nu sunt suficiente”, a declarat Grossi jurnaliștilor. „Pentru a avea certitudine, avem nevoie de un sistem foarte puternic de verificare, cât mai curând posibil.” El a subliniat că poziția AIEA nu este de a judeca intențiile, dar nici nu poate accepta lucrurile la valoarea nominală. „Trebuie să verificăm peste tot.”
Statele Unite și aliații săi occidentali au avertizat de ani de zile că programul nuclear al Teheranului ar putea fi destinat dezvoltării capacității de a construi o armă nucleară. Iranul a negat întotdeauna ferm orice astfel de intenție, insistând că ambițiile sale pentru program sunt strict civile. Cu toate acestea, tensiunile au escaladat după un război de 12 zile între SUA, Israel și Iran în iunie anul trecut, care a vizat inclusiv instalațiile nucleare iraniene.
Inspecțiile siturilor nucleare ale Iranului au devenit un punct cheie de dezacord în negocierile pentru un acord de pace permanent, bazat pe un memorandum de înțelegere (MoU) în 14 puncte semnat la începutul acestei luni. Teheranul a suspendat cooperarea cu AIEA după atacurile americano-israeliene din 2024, dar în septembrie a acceptat să permită inspectorilor să revină. De atunci, oficialii AIEA au vizitat unele situri nucleare, dar nu au primit încă acces la cele bombardate, iar stocurile de uraniu îmbogățit rămân necontabilizate.
Atât SUA, cât și Iranul au făcut declarații contradictorii pe această temă. Administrația americană susține că inspecțiile au fost pe deplin convenite în MoU și în discuțiile ulterioare, în timp ce Iranul afirmă că discuțiile pe această temă rămân limitate deocamdată. Ministrul adjunct de externe iranian, Kazem Gharibabadi, a declarat miercuri că accesul la siturile și materialele nucleare atacate va fi examinat și rezolvat „în cadrul unui acord final” cu SUA. El a spus că inspecțiile ONU depind de „acțiuni practice ale SUA de încetare a tuturor sancțiunilor”.
Președintele Donald Trump a respins „protestele și declarațiile false” ale Teheranului și a susținut că Iranul a acceptat „cele mai înalte niveluri de inspecții nucleare”. Grossi a remarcat că se poartă „un război al declarațiilor”, dar a subliniat că MoU indică în mod specific că partea nucleară a acordului va fi „supravegheată de AIEA”. În ceea ce privește calendarul, Grossi a spus că „nu este esențial dacă intrăm într-o săptămână sau două” și a subliniat că MoU are multiple elemente, nu doar problema nucleară.
Ministerul de Externe al Iranului a respins din nou vineri acuzațiile privind programul său nuclear, ca răspuns la o declarație comună a secretarului de stat american și a miniștrilor de externe ai Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC), care își exprimau obiectivul comun de a împiedica Teheranul să dezvolte o armă nucleară. Subliniind că programul său rămâne „pașnic”, Iranul a afirmat că acuzațiile sunt fabricate de SUA și Israel și a îndemnat statele membre GCC să coopereze cu Teheranul pentru stabilirea unei zone libere de arme nucleare în Asia de Vest.
Această situație tensionată reflectă o criză mai amplă de încredere între părți. Pe de o parte, comunitatea internațională, reprezentată de AIEA, insistă pe transparență totală pentru a preveni proliferarea nucleară. Pe de altă parte, Iranul consideră că sancțiunile și atacurile militare justifică o abordare mai precaută. Experții în securitate internațională atrag atenția că fără un mecanism robust de verificare, orice acord riscă să fie fragil. De asemenea, lipsa accesului la siturile bombardate ridică întrebări cu privire la eventuale daune sau materiale nucleare pierdute.
În acest context, declarațiile lui Grossi vin ca un avertisment: intențiile nu sunt suficiente, iar verificarea trebuie să fie imediată și completă. Rămâne de văzut dacă negocierile vor duce la un acord durabil sau dacă „războiul declarațiilor” va escalada într-o nouă criză. Cert este că AIEA joacă un rol crucial în menținerea păcii și securității globale, iar cerințele sale de acces deplin nu pot fi ignorate fără consecințe grave.
De ce este important:
Acest subiect este crucial deoarece programul nuclear al Iranului rămâne una dintre cele mai sensibile probleme de securitate internațională. Orice acord între SUA și Iran are potențialul de a remodela echilibrul de putere în Orientul Mijlociu și de a influența stabilitatea globală. Fără un sistem de verificare credibil, riscul unei curse a înarmării nucleare în regiune crește, iar încrederea în instituțiile internaționale precum AIEA este subminată. De asemenea, soarta acordului va afecta piețele energetice, securitatea Israelului și a statelor din Golf, precum și relațiile dintre marile puteri. Prin urmare, monitorizarea atentă a evoluțiilor și înțelegerea pozițiilor părților implicate este esențială pentru orice analiză geopolitică.
