Deși ideea este relativ obscură în peisajul politic american, rezultatele au surprins chiar și inițiatorii studiului. Jumătate dintre cei 1.000 de respondenți și-au exprimat sprijinul pentru reprezentarea proporțională, în timp ce aproape un sfert s-au opus, iar o treime au rămas nehotărâți. Lee Drutman, senior fellow la New America, a declarat pentru NPR că a fost „șocat” de nivelul de susținere, mai ales că principiile acestui sistem sunt puțin cunoscute în SUA. „M-a uimit cât de deschiși sunt oamenii la diversele principii ale reprezentării proporționale, indiferent de orientarea politică”, a spus el.
Sprijinul este mai ridicat în rândul tinerilor, al celor cu studii superioare și al alegătorilor cu orientare de stânga, dar un detaliu remarcabil este că 6 din 10 alegători ai lui Donald Trump care au o opinie despre acest subiect îl susțin și ei. Aceasta sugerează o nemulțumire transpartinică față de actualul sistem, care îi lasă pe mulți să se simtă nereprezentați.
Sondajul a testat și reacțiile la posibilele compromisuri ale reprezentării proporționale, cum ar fi apariția mai multor partide și necesitatea formării de coaliții. În mod surprinzător, majoritatea respondenților au preferat acest scenariu, chiar dacă ar putea duce la guverne mai puțin eficiente. „La fiecare întrebare, oamenii au ales sistemul proporțional cu mai multe partide”, a explicat Drutman. În ceea ce privește riscul ca partidele extremiste să câștige teren, alegătorii nu par îngrijorați. „Mulți au spus că partidele actuale sunt deja destul de extreme”, a adăugat el.
Jocelyn Kiley, director de cercetare politică la Pew Research Center, observă că alegătorii se află într-o „perioadă prelungită de dezamăgire față de politică și sistemul politic”. Studiile Pew arată că aproape 70% dintre respondenți își doresc, cel puțin într-o oarecare măsură, să existe mai multe partide din care să aleagă. Cu toate acestea, Kiley subliniază că puțini alegători înțeleg în detaliu ce ar însemna o astfel de reformă, iar atunci când ideile trec de la teorie la practică, întâmpină adesea rezistență.
Un obstacol major este lipsa de informare. Doar aproximativ un sfert dintre respondenți știau că există alternative la sistemul bipartit, iar doar 2% au putut numi spontan reprezentarea proporțională. Dustin Wahl, director executiv al Fix Our House, spune că, deși oamenii nu cunosc termenul, valorile din spatele lui sunt larg împărtășite. „Când am întrebat despre principiile de bază și componentele sistemului, am găsit sprijin larg pe tot spectrul politic”, a declarat Wahl. „Acest lucru nu era de așteptat acum patru ani, dar pe măsură ce problemele cresc, crește și dorința de soluții.”
Reprezentarea proporțională este cel mai răspândit sistem electoral în democrațiile lumii, dar SUA, alături de Canada și Australia, folosesc încă un model bazat pe districte uninominale, abandonat de mult de alte țări. Wahl argumentează că „singurul motiv pentru care nu folosim reprezentarea proporțională este că nu exista nicăieri în lume la momentul întemeierii Americii. Și am continuat să organizăm alegeri la fel.”
Sondajul a mai arătat că 54% dintre respondenți susțin extinderea Camerei Reprezentanților cu 150 de locuri noi. În Congres există deja proiecte de lege, toate cu sponsori democrați, care ar studia sau ar implementa reprezentarea proporțională, dar Wahl avertizează că orice inițiativă fără extinderea Camerei este „moartă politic”, deoarece legislatorii ar trebui să voteze împotriva propriilor interese. „Extinderea cu 150 de locuri oferă suficientă marjă pentru ca actualii membri să-și păstreze mandatele”, explică el.
Aceste date vin într-un context de criză a încrederii în instituțiile democratice. Gerrymandering-ul, polarizarea extremă și blocajele legislative au determinat tot mai mulți experți să caute soluții structurale. În vara acestui an, aproximativ 500 de specialiști în democrație și drept au trimis o scrisoare Congresului, cerând adoptarea reprezentării proporționale ca remediu pentru „sistemul districtelor uninominale care nu reușește să ofere rezultate corecte și reprezentative”.
Deși ideea pare radicală pentru urechile americanilor, ea câștigă teren în dezbaterea publică. Drutman consideră că acest sondaj marchează un punct de plecare pentru o conversație națională despre cum să spargem monopolul celor două partide. „Oamenii sunt nemulțumiți, sunt frustrați, dar nu au un limbaj pentru a vorbi despre alternative, pentru că nu au auzit prea multe despre ele. Nu am avut încă o conversație națională pe această temă. Există mult loc pentru această discuție”, a concluzionat el.
De ce este important:
Acest sondaj relevă o schimbare semnificativă în atitudinea alegătorilor americani, care par tot mai deschiși să regândească fundamentele sistemului politic. Dacă sprijinul pentru reprezentarea proporțională se menține și se transformă în presiune publică, am putea asista la o reformă electorală majoră, cu implicații profunde asupra modului în care sunt alese puterile legislative. Într-o democrație în care încrederea în instituții este la minime istorice, astfel de dezbateri ar putea reda cetățenilor sentimentul că vocea lor contează cu adevărat.
