Ultimele alegeri legislative au avut loc în 2006, când Hamas a câștigat surprinzător, provocând o ruptură politică majoră cu partidul Fatah, condus de Abbas. Conflictul a culminat cu preluarea controlului asupra Fâșiei Gaza de către Hamas în 2007, lăsând palestinienii fără un parlament funcțional și fără alegeri de atunci. Decretul lui Abbas este văzut ca un răspuns la cerințele tot mai insistente ale unor state puternice, precum Franța și Arabia Saudită, care solicită reforme în cadrul Autorității Palestiniene pentru a continua să ofere asistența financiară și politică de care aceasta are nevoie.
Cu toate acestea, entuziasmul este temperat de obstacolele uriașe care trebuie depășite pentru ca alegerile să aibă loc. În primul rând, Israelul trebuie să permită desfășurarea votului în Ierusalimul de Est ocupat, o cerință esențială pentru credibilitatea scrutinului. În 2021, alegerile legislative și prezidențiale au fost anulate exact din această cauză: Israelul nu a garantat că palestinienii din Ierusalimul de Est vor putea vota. Până acum, oficialii israelieni nu au comentat public anunțul.
În Gaza, situația este și mai complicată. Războiul genocid al Israelului a strămutat aproape toți cei 2,1 milioane de locuitori ai enclavei, iar peste 90% din infrastructură a fost distrusă. Organizarea unor alegeri în aceste condiții este aproape imposibilă din punct de vedere logistic. Registrul populației nu a fost actualizat din cauza atacurilor, iar multe persoane au fost ucise sau au fugit. Fără o listă electorală corectă, votul ar fi lipsit de sens.
Mahmoud Abbas a fost ales pentru un mandat de patru ani în 2005, dar a rămas la putere de atunci, guvernând prin decrete timp de peste 15 ani. Această situație a atras acuzații de corupție și abuz de putere, atât în interiorul Palestinei, cât și în străinătate. Luna trecută, Abbas a anunțat că alegerile prezidențiale vor avea loc la începutul anului viitor, dar nu a confirmat dacă va candida pentru un nou mandat.
„Oamenii își temperează entuziasmul. Deși sondajele arată că organizarea de alegeri și schimbarea conducerii sunt cerințe copleșitoare ale palestinienilor, există mult scepticism”, a declarat Nour Odeh, corespondentul Al Jazeera la Ramallah. „Aceasta este înțeleasă ca o consecință a dialogului dintre președintele palestinian, conducerea palestiniană și țări străine, în special țări puternice.”
Analizând contextul, este clar că aceste alegeri nu sunt doar un exercițiu democratic, ci o încercare de a reda credibilitatea unei instituții grav afectate de diviziuni interne și de ocupația israeliană. Fără o participare reală a tuturor palestinienilor, inclusiv a celor din Gaza și Ierusalimul de Est, scrutinul riscă să fie considerat ilegitim. De asemenea, rămâne de văzut dacă Hamas va participa sau va boicota alegerile, așa cum a făcut în trecut.
Pe termen lung, succesul acestor alegeri ar putea deschide calea către o reconciliere internă și o rezistență mai unită împotriva ocupației. Eșecul, însă, ar adânci criza de încredere și ar întări acuzațiile că Autoritatea Palestiniană este doar o marionetă a intereselor străine.
De ce este important:
Aceste alegeri legislative reprezintă o oportunitate crucială pentru palestinieni de a-și reînnoi legitimitatea politică și de a depăși diviziunile care au slăbit lupta pentru autodeterminare. În contextul războiului devastator din Gaza și al presiunii internaționale, rezultatul scrutinului va influența nu doar viitorul Autorității Palestiniene, ci și dinamica conflictului israeliano-palestinian. O participare largă și corectă ar putea restabili încrederea în procesul democratic, în timp ce un eșec ar consolida status quo-ul și ar alimenta instabilitatea.
