Autoritatea Națională Independentă pentru Alegeri (ANIE) a anunțat că peste 24,7 milioane de alegători sunt înregistrați, inclusiv aproximativ 854.000 de cetățeni care trăiesc în străinătate. Cu toate acestea, prezența la vot este estimată a fi scăzută, similară cu cea din 2021, când doar 23% dintre alegători s-au prezentat la urne. Această tendință de dezangajare reflectă nemulțumirea față de clasa politică și percepția că schimbările promise după Houdhoud (protestele masive care l-au înlăturat pe președintele Abdelaziz Bouteflika) nu s-au materializat pe deplin.
Președintele Abdelmadjid Tebboune a descris aceste alegeri ca parte a construirii unei „Algerii noi”, dar criticii susțin că puterea executivă rămâne dominantă, iar parlamentul joacă un rol legislativ limitat. Activiștii și opoziția se plâng de presiuni legale și politice, iar mai mulți lideri ai mișcării Hirak, precum Karim Tabbou, au fost arestați sau restricționați. Tabbou, un critic vocal al spațiului politic tot mai îngust, a fost eliberat recent, dar rămâne sub supraveghere.
Sistemul electoral este unul proporțional cu liste deschise, permițând alegătorilor să voteze atât pentru partide, cât și pentru candidați individuali. Partidul Frontului de Eliberare Națională (FLN) și aliatul său, Adunarea Națională Democrată (RND), se confruntă cu opoziția din partea Mișcării Societății pentru Pace (MSP), precum și a listelor naționaliste, islamiste și independente. În 2021, boicotul masiv al opoziției a dus la o prezență scăzută, dar de data aceasta mai multe partide, inclusiv Frontul Forțelor Socialiste (FFS), Partidul Muncitorilor (PT) și Adunarea pentru Cultură și Democrație (RCD), au ales să participe, dezbătând dacă implicarea sau boicotul oferă o influență mai mare.
Economia este un subiect central al campaniei, cu focus pe locuri de muncă, puterea de cumpărare, locuințe și investiții. Guvernul a evidențiat programe de cheltuieli și investiții în infrastructură finanțate în mare parte din veniturile din hidrocarburi, care domină exporturile. Cu toate acestea, presiunile inflaționiste și crearea inegală de locuri de muncă continuă să modeleze sentimentul public, în special în rândul tinerilor care intră pe o piață a muncii unde oportunitățile sunt limitate în afara sectorului public și a activităților legate de hidrocarburi. Dependența fiscală de veniturile din energie face ca cheltuielile statului să fie vulnerabile la fluctuațiile prețurilor globale ale petrolului și gazelor, un factor pe care autoritățile îl recunosc ca fiind o variabilă cheie în menținerea angajamentelor sociale și a stabilității economice.
Organizațiile pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Human Rights Watch, au semnalat restricții asupra activității opoziției, presei independente și societății civile. Autoritățile algeriene resping criticile, susținând că reformele au extins participarea politică, păstrând în același timp stabilitatea. Cu toate acestea, mai mulți activiști ai mișcării Hirak au fost urmăriți penal sau restricționați după 2019, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul real față de reforme.
În concluzie, alegerile din Algeria reprezintă un moment de cotitură. Pe de o parte, ele oferă o oportunitate de a consolida instituțiile și de a răspunde nemulțumirilor populare. Pe de altă parte, riscul unei prezențe scăzute și al continuării dominației forțelor politice consacrate ar putea submina credibilitatea procesului democratic. Rămâne de văzut dacă alegătorii vor considera că votul lor contează cu adevărat sau dacă apatia va persista, alimentând instabilitatea politică și socială.
De ce este important:
Alegerile din Algeria nu sunt doar un exercițiu democratic obișnuit, ci un test al capacității sistemului politic de a se reforma după mișcarea Hirak. Rezultatul va influența nu doar viitorul politic al țării, ci și stabilitatea regională, având în vedere rolul Algeriei în Africa de Nord și în lumea arabă. O prezență scăzută la vot ar putea semnala o criză de încredere în instituții, în timp ce o participare mai mare ar putea deschide calea pentru o guvernare mai reprezentativă. În plus, modul în care autoritățile gestionează criticile legate de drepturile omului și libertățile civile va fi urmărit îndeaproape de comunitatea internațională. Pentru cetățenii algerieni, aceste alegeri sunt o șansă de a-și face auzită vocea într-un context economic dificil și de a decide direcția țării lor.
