Fujimori, o congresistă în vârstă de 50 de ani, fiica fostului președinte Alberto Fujimori și candidată a partidului Fuerza Popular, a strâns 2,8 milioane de voturi, reprezentând 17,19% din total. Aceasta este a patra oară când ajunge într-un tur final pentru președinție, un record care reflectă atât perseverența sa, cât și polarizarea profundă a electoratului peruan. De partea cealaltă, Sánchez, fost ministru al comerțului exterior sub președintele Pedro Castillo și candidat al partidului Juntos por el Perú, a obținut 2,015 milioane de voturi, adică 12,03%. Ambii au învins alți 33 de candidați, promițând să pună capăt valului de criminalitate care a devenit principala preocupare a peruanilor, într-o țară a cărei economie minieră s-a dovedit rezistentă la instabilitatea politică.
Un aspect crucial al acestor alegeri este că peste 70% dintre alegători nu au optat nici pentru Fujimori, nici pentru Sánchez în primul tur. Aceasta înseamnă că ambii candidați vor trebui să formeze coaliții dacă speră să câștige în turul doi. În contextul unei crize politice prelungite, care a dus la schimbarea a opt președinți în aproape un deceniu, pe fondul conflictelor dintre Parlament și puterea executivă, și al protestelor soldate cu 50 de morți între 2022 și 2023, formarea unor alianțe viabile este esențială.
Keiko Fujimori, o figură controversată, este asociată cu moștenirea tatălui său, Alberto Fujimori, condamnat pentru crime împotriva umanității. Ea însăși a fost anchetată pentru corupție, dar rămâne o forță politică majoră, bazându-se pe un nucleu dur de susținători și pe promisiuni de ordine și securitate. Sánchez, în schimb, vine dintr-o zonă mai moderată a spectrului politic, dar este marcat de asocierea cu fostul președinte Castillo, care a fost demis și arestat după o tentativă de autolovitură de stat. Amândoi încearcă să atragă voturile celor nemulțumiți de actuala clasă politică, dar și pe ale celor care doresc stabilitate.
Criminalitatea a devenit principala temă a campaniei. Peru se confruntă cu o creștere alarmantă a infracțiunilor violente, inclusiv extorcări, jafuri și crime organizate, în special în orașe mari precum Lima. Economia, deși susținută de exporturile miniere (cupru, aur), nu a reușit să reducă inegalitățile sociale, iar sărăcia a crescut după pandemie. În acest climat, alegătorii par să caute un lider capabil să restabilească ordinea, dar fără a recurge la metode autoritare.
Turul doi din 7 iunie va fi, așadar, o confruntare între două viziuni diferite, dar și o încercare de a ieși din impasul politic. Fujimori promite o mână forte, în timp ce Sánchez încearcă să se prezinte ca un unificator. Rămâne de văzut dacă vor reuși să convingă majoritatea tăcută care nu a votat în primul tur. Deznodământul va avea implicații nu doar pentru Peru, ci și pentru întreaga regiune, într-un moment în care America Latină se confruntă cu provocări similare legate de securitate și democrație.
De ce este important:
Alegerile din Peru sunt cruciale pentru că reflectă o criză politică profundă, cu schimbări frecvente de președinți și o instabilitate care afectează încrederea cetățenilor în democrație. Rezultatul turului doi va determina direcția țării în lupta împotriva criminalității și în gestionarea economiei miniere, dar și capacitatea de a depăși polarizarea. În plus, Peru este un jucător important în America Latină, iar evoluțiile sale politice pot influența tendințe regionale, mai ales în contextul ascensiunii populismului și al slăbirii instituțiilor.
