Originile unei alianțe periculoase
În anii 1980, giganții tutunului, precum Philip Morris și RJ Reynolds, au început să se extindă agresiv în industria alimentară, achiziționând unele dintre cele mai mari firme de produse alimentare. Philip Morris a cumpărat Kraft General Foods, iar RJ Reynolds a preluat Nabisco. Această perioadă a marcat o creștere explozivă a producției de alimente ultraprocesate în Statele Unite, potrivit Laurei Schmidt, profesor și cercetător la Universitatea din California, San Francisco. Schmidt a studiat arhivele vechilor companii de tutun și a descoperit că acestea au aplicat cunoștințele acumulate în decenii de cercetare asupra dependenței de nicotină pentru a dezvolta alimente mai atrăgătoare și mai dependogene.
„Tehnologiile folosite pentru a optimiza proprietățile dependogene ale nicotinei, prin adaos de zahăr și arome artificiale, au fost transferate direct către dezvoltarea alimentelor ultraprocesate”, explică Schmidt. Aceste tehnici includ utilizarea de aditivi care fac alimentele mai gustoase și mai greu de abandonat, similar cu modul în care țigările au fost concepute pentru a crea dependență.
De la țigări la Lunchables
Un exemplu concret este dezvoltarea produsului Lunchables, o gustare populară pentru copii. Cercetările arată că Philip Morris a aplicat aceleași tehnologii de aromatizare folosite pentru a face țigările cu conținut scăzut de nicotină mai plăcute, pentru a crea brânzeturi și mezeluri cu conținut redus de grăsimi. Astfel, alimentele ultraprocesate au devenit nu doar mai accesibile, ci și mai greu de evitat, datorită combinațiilor precise de zahăr, grăsimi, sodiu și carbohidrați care activează sistemul de recompensă al creierului.
Tera Fazzino, profesor asociat la Universitatea din Kansas, a descoperit că, în perioada în care giganții tutunului dețineau marile firme alimentare (între anii 1980 și mijlocul anilor 2000), piața a fost saturată cu alimente ultraprocesate clasificate drept „hiper-palatable”. Aceste alimente conțin combinații nenaturale de ingrediente care fac dificilă oprirea consumului, similar cu efectele nicotinei.
Strategii de marketing moștenite din industria tutunului
Industria tutunului a perfecționat de-a lungul timpului strategii de marketing care au fost aplicate și în cazul alimentelor ultraprocesate. De exemplu, conceptul de „dimensiune king-size” a fost inițial folosit pentru a comercializa țigări mai lungi, iar mai târziu a fost transferat către bomboane și gustări ambalate. De asemenea, pentru a răspunde îngrijorărilor legate de sănătate, companiile de tutun au introdus țigări „light”, iar aceeași strategie a fost aplicată pentru a dezvolta produse alimentare „light” sau „cu conținut redus de grăsimi”, cu scopul de a păstra clienții care altfel ar fi renunțat la consum.
„Au aplicat aceleași strategii pentru a dezvolta produse alimentare light și reduse, cu scopul explicit de a reține clienții care altfel ar fi încetat să consume unele dintre produsele lor, cum ar fi brânzeturile și alte articole pentru care consumatorii aveau îngrijorări legate de sănătate”, spune Fazzino.
Impactul asupra sănătății și mediului
Numeroase studii au legat consumul excesiv de alimente ultraprocesate de o serie de probleme de sănătate, de la obezitate și diabet până la mortalitate prematură. Cercetările recente adaugă dovezi suplimentare, inclusiv un studiu care a urmărit peste 5.000 de americani în vârstă timp de 10 ani și a găsit o posibilă legătură între consumul acestor alimente și declinul cognitiv. În plus, impactul asupra mediului este semnificativ, deoarece producția de alimente ultraprocesate implică ambalaje excesive și resurse naturale intense.
Reacția industriei și perspectivele de reglementare
Companiile de tutun implicate, precum Reynolds și Altria (care operează Philip Morris), nu au răspuns solicitărilor de comentarii. În schimb, Asociația Consumatorilor de Mărci, care reprezintă producătorii de alimente ambalate, a subliniat siguranța produselor lor. „Companiile respectă standardele riguroase de siguranță și politicile nutriționale stabilite de FDA pentru a oferi produse sigure, accesibile și convenabile”, a declarat Natalie Rubino, director de relații media.
Cu toate acestea, cercetătorii susțin că este nevoie de acțiuni similare cu cele din războiul împotriva tutunului: etichetare clară, restricții de marketing, taxe pe produsele nesănătoase și campanii de educare publică. „Aceste alimente au fost concepute pentru a crea dependență, iar combaterea lor necesită o abordare la fel de hotărâtă ca cea aplicată țigărilor”, concluzionează Nicholas Chartres, editor asociat al jurnalului.
Concluzie
Alimentele ultraprocesate nu sunt doar o alegere alimentară convenabilă, ci și un produs al unei industrii care a folosit strategii dovedite de creare a dependenței. Pe măsură ce dovezile științifice se acumulează, devine clar că lupta împotriva acestor alimente ar putea deveni noul front major în sănătatea publică. La fel cum am reușit să reducem consumul de tutun prin reglementări și educație, putem face același lucru și pentru alimentele ultraprocesate, protejând astfel sănătatea generațiilor viitoare.
De ce este important:
Această analiză este crucială pentru conștientizarea publicului cu privire la modul în care marile corporații manipulează alimentele pentru a crea dependență, similar cu industria tutunului. Înțelegerea acestor mecanisme poate duce la politici mai stricte de reglementare, etichetare transparentă și educație nutrițională, contribuind la reducerea epidemiei de boli cronice asociate consumului de alimente ultraprocesate.
