Contextul escaladării
Scena a fost pregătită de atacul cu dronă ordonat de Trump în 2020, care l-a ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani. De atunci, Teheranul a promis răzbunare. Recent, moartea ayatollahului Khamenei – ucis într-un atac atribuit Israelului – a reaprins furia iraniană. La funeralii, participanții au scandat „Moarte lui Trump”, iar liderii religioși au promis că sângele liderului suprem va fi răzbunat. Israelul a transmis imediat informații către SUA despre un complot „specific și activ” de asasinare a lui Trump, potrivit CNN și Wall Street Journal. Amenințarea a fost considerată atât de serioasă, încât Serviciul Secret a cerut ca Trump să schimbe avionul la plecarea de la summitul NATO din Turcia.
Reacția lui Trump: „Rachete pregătite”
Sâmbătă, pe platforma sa Truth Social, Trump a scris: „1.000 de rachete sunt încărcate și pregătite, îndreptate spre Republica Islamică Iran, iar mii de altele vor urma imediat, dacă guvernul iranian acționează conform amenințării sale – pronunțată în multe colțuri ale globului – de a-l asasina sau de a încerca să-l asasineze pe președintele în exercițiu al Statelor Unite, în acest caz, EU!”. El a adăugat: „Ordinele au fost deja date, iar armata SUA este pregătită, dispusă și capabilă – pentru o perioadă de un an, cu posibilitate de prelungire – să decimeze și să distrugă complet toate zonele Iranului – LAUDĂ FIE LUI ALLAH!”. Utilizarea expresiei „Praise be to Allah” a fost văzută ca o încercare de a submina retorica religioasă a Iranului.
Iranul nu cedează
Ca răspuns, negociatorul-șef iranian și președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Teheranul nu se va preda niciodată Statelor Unite. „Nu am încetat niciodată să ne pregătim pentru apărarea țării, iar dacă americanii trădează înțelegerea, suntem pregătiți pentru o apărare la scară largă”, a spus Ghalibaf. El a subliniat că „încheierea războiului este o prioritate pentru țările lumii, dar toată lumea trebuie să știe că acest conflict nu se va încheia niciodată cu capitularea Iranului”.
Diplomația în umbră
În ciuda schimbului de ultimatumuri și a valului de atacuri aeriene americane asupra a cinci provincii iraniene, negocierile diplomatice continuă în culise. Mediatorii qatarezi au călătorit la Teheran. Agenția Tasnim a raportat că ministrul de externe Abbas Araghchi se află în capitala Omanului, Muscat, pentru discuții privind securitatea în strâmtoarea strategică Hormuz. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a avut o convorbire telefonică cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, exprimând „îngrijorare profundă” față de escaladare și îndemnând ambele părți la reținere.
„Există o activitate diplomatică intensă pentru a salva discuțiile blocate după ultimul val de dezescaladare”, a declarat corespondentul Al Jazeera la Teheran, Mahmoud Abdelwahed. „Cu toate acestea, oficialii iranieni rămân extrem de sceptici cu privire la intențiile americane, mai ales după ultimele lovituri americane și declarațiile președintelui Trump.”
De la Washington, corespondenta Kimberly Halkett a relatat: „Statele Unite insistă că, pentru a exista o înțelegere, Iranul trebuie să accepte limite nucleare și să predea materialul nuclear. Oficialii americani de rang înalt spun că discuțiile au fost productive, dar au emis un ultimatum după recentele țintiri iraniene asupra navelor comerciale.”
Analiză: Jocul periculos al amenințărilor
Amenințarea lui Trump cu „decimarea” Iranului nu este doar o retorică de campanie. Ea reflectă o strategie de descurajare maximă, dar și o recunoaștere a faptului că Iranul a devenit mai îndrăzneț după moartea lui Khamenei. În același timp, disponibilitatea de a continua discuțiile arată că niciuna dintre părți nu își dorește un război total. Strâmtoarea Hormuz, prin care trece o cincime din petrolul mondial, rămâne un punct de aprindere. Atacurile iraniene asupra tancurilor qatareze și saudite au fost un semnal că Teheranul poate perturba fluxurile energetice globale.
Israelul, la rândul său, joacă un rol dublu: pe de o parte, furnizează informații despre comploturi de asasinare, pe de altă parte, își continuă propria campanie de lovituri împotriva țintelor iraniene din Siria și Irak. Moartea lui Khamenei a creat un vid de putere la Teheran, iar succesorul său, probabil mai dur, ar putea escalada conflictul.
Ce urmează?
Diplomația pakistaneză și qatareză încearcă să mențină deschis un canal de comunicare. Însă, cu Trump amenințând cu „decimare” și Iranul refuzând să capituleze, orice acord pare fragil. În plus, alegerile prezidențiale americane din 2024 adaugă o presiune suplimentară: Trump vrea să arate fermitate, dar și să evite un conflict major care i-ar putea afecta șansele electorale.
Pentru Iran, miza este supraviețuirea regimului. Pentru SUA, menținerea influenței în Orientul Mijlociu și securitatea Israelului. Iar pentru restul lumii, prețul petrolului și stabilitatea regională. În acest joc periculos, fiecare mișcare poate declanșa o conflagrație.
De ce este important:
Acest articol evidențiază cum o criză aparent localizată – funeraliile unui lider religios – poate escalada rapid într-un conflict global cu potențial nuclear. Amenințările lui Trump, combinate cu informațiile israeliene despre un complot de asasinare, arată cât de fragilă este pacea în Orientul Mijlociu. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru a anticipa evoluțiile geopolitice care afectează securitatea energetică, economia mondială și echilibrul de putere dintre marile puteri.
