Totul a început săptămâna trecută, când președintele kenyan William Ruto a ordonat autorităților să închidă micile afaceri operate de străini, începând de luni. Ministerul Comerțului a precizat că măsura vizează doar străinii care lucrează fără permise de muncă valabile. Dar efectul a fost imediat și dramatic. În fața ambasadei Burundiului din Nairobi, cozi întregi s-au format încă de dimineață, cu oameni disperați să obțină actele necesare pentru a pleca. Unii dintre ei au povestit presei că au fost amenințați de vecinii lor, iar alții au spus că au fost atacați și jefuiți.
„Ne-au alungat ca pe niște animale”, a declarat pentru AFP pastorul Jean-Baptiste Ndayizeye, unul dintre cei care așteptau la ambasadă. El a relatat că vecinii săi au fost bătuți și deposedați de bunuri, într-un climat de teamă generat de declarațiile președintelui. Deși nu existau semne vizibile ale unei operațiuni de represiune, frica era suficient de mare pentru a umple străzile din jurul ambasadei.
Kenya a fost mult timp un magnet pentru migranții din Comunitatea Est-Africană (EAC), o organizație interguvernamentală care permite libera circulație a cetățenilor celor opt state membre, inclusiv Burundi. Potrivit Națiunilor Unite, aproximativ 16.000 de burundieni trăiesc în Kenya, mulți dintre ei supraviețuind din mici afaceri stradale. Această comunitate a fost dintotdeauna integrată în țesutul social kenyan, dar recentele directive au schimbat brusc percepția.
Reacția guvernului a venit târziu, dar a fost una de calmare. Luni seara, un purtător de cuvânt al administrației Ruto a îndemnat cetățenii est-africani fără acte, în special pe burundieni, să se înregistreze oficial la ambasadele lor. „Pe durata acestei perioade de înregistrare, toate persoanele care se înregistrează vor fi considerate legal prezente în Republica Kenya”, se arată într-un comunicat oficial. „Această fereastră este menită să scoată din umbră frații și surorile noastre, asigurându-le acces la sănătate, servicii bancare și protecție legală, fără teamă.”
Mai mult, guvernul a emis o directivă clară către agențiile de securitate și autoritățile locale, interzicând hărțuirea arbitrară sau discriminarea străinilor. „Orice element care încearcă să exploateze directivele recente pentru a alimenta sentimente xenofobe sau a maltrata vecinii noștri va fi pedepsit conform legii”, se arată în document. Această declarație a fost urmată de o vizită a ministrului adjunct de externe, Korir Sing’Oei, la ambasada Burundiului, unde și-a cerut scuze și a promis că poliția va proteja zonele în care au fost raportate violențe.
„De atâția ani, ați trăit în Kenya alături de cetățenii kenyeni. Ați trăit în pace ca vecini”, le-a spus Sing’Oei burundienilor, promițând să-i ajute fie să obțină actele necesare, fie să se întoarcă voluntar acasă. Cu toate acestea, criticii președintelui Ruto nu au întârziat să apară. Aceștia îl acuză că dă vina pe străini pentru dificultățile economice ale Kenyei, într-un context politic tensionat, cu alegeri programate anul viitor. Este o strategie periculoasă, spun analiștii, care poate câștiga voturi pe termen scurt, dar riscă să distrugă reputația țării ca refugiu al stabilității regionale.
Această criză scoate la lumină o problemă mai profundă: tensiunea dintre politicile economice interne și angajamentele regionale. Kenya s-a angajat în cadrul EAC să respecte libera circulație a persoanelor, dar realitatea de pe teren arată că implementarea este departe de a fi perfectă. Mulți migranți lucrează în economia informală, fără acte, pentru că birocrația este costisitoare și complicată. Amnistia anunțată este un pas în direcția corectă, dar rămâne de văzut dacă va fi urmată de reforme structurale.
În timp ce cozile de la ambasada Burundiului s-au diminuat, iar unii au început să se înregistreze, întrebarea rămâne: ce se va întâmpla după perioada de grație? Guvernul kenyan a promis că va proteja migranții, dar istoria recentă arată că astfel de promisiuni pot fi uitate rapid. Pentru burundienii care au fugit de conflictele din țara lor, Kenya a fost un refugiu. Acum, ei se întreabă dacă mai este și unul.
De ce este important:
Această criză nu este doar despre un val de migranți care se grăbesc să plece. Ea reflectă o schimbare de paradigmă în politica kenyană, unde liderii folosesc retorica anti-imigranți pentru a-și consolida poziția electorală. Într-o regiune marcată de instabilitate, Kenya a fost un pilon de stabilitate și un exemplu de integrare. Dacă acest model se prăbușește, consecințele se vor resimți în tot estul Africii. Amnistia este o soluție de moment, dar problema de fond – lipsa unor politici coerente de migrație – rămâne nerezolvată. Este un semnal de alarmă pentru liderii regionali și pentru comunitatea internațională: fără dialog și reforme, frica și xenofobia vor continua să dicteze agenda.
