Burnham, care este de așteptat să îl înlocuiască pe Keir Starmer în funcția de prim-ministru în cursul acestei luni, a declarat că „nu a fost implicat în toate discuțiile” legate de planul de investiții în apărare, dar consideră că această problemă este una pe care țara trebuie să o abordeze „cu maximă seriozitate”. „Ceea ce vă pot spune în această seară este că îmi voi asuma pe deplin responsabilitatea de a finanța planul de apărare”, a spus el, potrivit relatărilor agenției de presă PA Media. „Dacă voi fi în poziția de a face acest lucru, voi trata aceste responsabilități cu cea mai mare seriozitate.”
Planul de investiții în apărare, anunțat de premierul în exercițiu Keir Starmer, prevede o creștere a bugetului apărării cu 15 miliarde de lire sterline (20 de miliarde de dolari) în următorii patru ani, totalizând aproape 300 de miliarde de lire sterline. Scopul este modernizarea forțelor armate britanice, într-un context geopolitic tensionat, în care Marea Britanie încearcă să își reconstruiască capacitățile militare după ani de subfinanțare. Cu toate acestea, sursa a aproape o treime din această creștere rămâne incertă, ceea ce a generat critici și îngrijorări în rândul analiștilor și al opoziției.
Burnham a subliniat că Marea Britanie trebuie să „construiască reziliența” și să se adapteze la o lume în schimbare. „Natura amenințării se schimbă”, a spus el, făcând referire la pericolele hibride și cibernetice, dar și la agresiunea militară tradițională. În acest context, el a promis că nu va face „tăieri brutale ale nivelurilor de beneficii sociale”, o abordare care l-a diferențiat de predecesorul său, Keir Starmer. „Nu voi recurge la tăieri brutale ale beneficiilor care să îi arunce pe oameni într-o sărăcie și mai mare, ceea ce adesea generează reacții negative, și pe bună dreptate”, a explicat Burnham.
În locul unor măsuri dure, Burnham a spus că va urma o „abordare diferită” pe termen lung, care include construirea mai multor locuințe sociale și sprijinirea tinerilor care aleg rute educaționale alternative, în afara universității. Această viziune contrastează cu planul lui Starmer de a reduce sistemul de asistență socială, care a stârnit critici dure din partea propriului partid, în special după ce a propus înăsprirea criteriilor pentru beneficiile de invaliditate fizică și psihică.
Cu toate acestea, Burnham a precizat că, în linii mari, va „respecta manifestul” și „promisiunile” care au adus Partidului Laburist o victorie zdrobitoare în alegerile din 2024. „Dar există o anumită marjă de manevră în cadrul acestui manifest în ceea ce privește taxele”, a adăugat el, sugerând posibilitatea unor impozite mai mari pe afaceri, în special pe depozite și dezvoltări imobiliare majore, dar și cote mai reduse pentru pub-uri, o mișcare care ar putea atrage simpatia alegătorilor din clasa muncitoare.
Analiștii politici consideră că declarațiile lui Burnham sunt o încercare de a echilibra nevoia de securitate națională cu promisiunile sociale care l-au făcut popular. Deficitul de 4,7 miliarde de lire sterline din planul de apărare este o gaură uriașă, iar modul în care Burnham va reuși să o acopere fără a sacrifica alte domenii cheie, precum sănătatea sau educația, va fi un test major pentru viitorul său guvern. De asemenea, rămâne de văzut dacă promisiunea de a nu tăia beneficiile sociale va fi compatibilă cu angajamentul de a finanța apărarea, într-un context economic fragil, marcat de inflație și creștere lentă.
Pe scena internațională, Marea Britanie încearcă să își reafirme rolul de lider în cadrul NATO, iar planul de apărare este văzut ca un semnal de angajament față de aliați. Burnham a evitat să intre în detalii despre sursele de finanțare, dar a dat asigurări că va trata această responsabilitate „extrem de serios”. Rămâne de văzut dacă va reuși să convingă atât electoratul, cât și propriul partid că poate livra.
De ce este important:
Această declarație a lui Andy Burnham este crucială pentru viitorul securității europene și pentru stabilitatea politică a Marii Britanii. Într-un moment în care Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare, iar NATO are nevoie de contribuții solide din partea membrilor săi, modul în care Londra își finanțează apărarea va avea impact direct asupra echilibrului de putere în Europa. De asemenea, promisiunea de a nu tăia beneficiile sociale arată o încercare de a menține coeziunea socială, într-o perioadă în care criza costului vieții lovește puternic populația. Pentru România, ca stat membru NATO și aliat apropiat al Marii Britanii, evoluțiile de la Londra sunt urmărite cu atenție, deoarece orice slăbire a capacității de apărare britanice ar putea avea consecințe asupra securității regionale.
