Plângerea, depusă miercuri de o coaliție formată din 12 organizații, inclusiv We Are CASA, Centrul pentru Democrație și Tehnologie și Centrul de Informații privind Viața Privată Electronică, cere procurorului general Anthony G. Brown să folosească „toată forța” legilor statului pentru a opri ceea ce ei numesc „supravegherea în masă a americanilor fără control judiciar, legislativ sau public”.
Contextul este unul tensionat: Agenția pentru Imigrare și Vamă (ICE) a intensificat utilizarea datelor comerciale și a instrumentelor de supraveghere pentru a urmări și deporta imigranți, dar și pentru a monitoriza protestatarii. În acest peisaj, brokerii de date devin actori cheie, vânzând informații despre locația telefoanelor mobile, a mașinilor și alte detalii intime, fără ca autoritățile să aibă nevoie de un mandat.
Legea din Maryland definește „datele precise de geolocalizare” ca fiind informații care pot identifica locația unui consumator, a unui dispozitiv mobil sau a unui vehicul într-o rază de 1.750 de picioare. Plângerea susține că Penlink, prin programul său Webloc, vinde date de localizare a telefoanelor, în timp ce alte companii vând date despre mașini captate de camerele de citire a plăcuțelor de înmatriculare. Mai mult, unele dintre aceste companii au contracte cu ICE, inclusiv Penlink, Thomson Reuters și LexisNexis, care furnizează instrumente de date cu informații personale extinse.
Reprezentanții companiilor au reacționat prompt. Thomson Reuters a declarat pentru NPR că este „în conformitate cu toate legile și reglementările aplicabile”, precizând că produsul său de recunoaștere a plăcuțelor nu poate urmări locația în timp real, ci doar oferă acces la imagini colectate aleatoriu. Penlink a negat acuzațiile, spunând că „nu procesează sau vinde date precise de localizare ale rezidenților din Maryland” și că respectă legile privind confidențialitatea. Flock Safety, cunoscută pentru camerele sale de supraveghere, a răspuns cu un mesaj automat ironic, sugerând că echipa lor de comunicare „este afară, luând o pauză”, ceea ce a stârnit critici suplimentare.
În spatele acestei dispute se află o problemă mai amplă: așa-numita „scăpare a brokerilor de date”. De ani de zile, agențiile de aplicare a legii cumpără date personale de la companii private, evitând astfel cerința unui mandat bazat pe cauză probabilă, așa cum prevede Al Patrulea Amendament. Atât legislatorii democrați, cât și cei republicani au criticat această practică, dar Congresul nu a adoptat încă o lege care să închidă această portiță. Maryland, însă, a încercat să impună restricții, iar această plângere ar putea fi un test important.
George Escobar, directorul executiv al We Are CASA, a explicat într-o declarație că organizația a fost martoră la părinți care se tem să își actualizeze adresa la agențiile statale și la persoane care devin tot mai precaute în interacțiunile cu instituțiile care colectează date. „Asigurarea unei Maryland mai echitabile pentru toți începe cu o investigație a acestor companii de date și cu aplicarea strictă a valorilor noastre, așa cum sunt ele stabilite în legea statală”, a adăugat el.
Plângerea menționează și contracte specifice, cum ar fi cel al Departamentului de Poliție din comitatul Baltimore cu Penlink pentru Webloc, sau o propunere de contract cu Poliția de Stat din Maryland pentru produsul PRX, care ar include „informații de geolocalizare”. Aceste detalii sugerează că agențiile locale folosesc deja aceste instrumente, iar organizațiile cer procurorului general să intervină.
Specialiștii în drept subliniază că inteligența artificială amplifică puterea acestor date, permițând analize predictive și identificarea tiparelor de comportament. În lipsa unei reglementări federale, statele precum Maryland devin câmpuri de luptă pentru protecția vieții private. Dacă procurorul general va decide să investigheze, ar putea stabili un precedent important pentru întreaga țară.
Pe de altă parte, companiile de brokeraj de date susțin că respectă legile și că oferă instrumente valoroase pentru siguranța publică. Dar criticii avertizează că vânzarea acestor date către ICE și poliție, fără supraveghere, subminează încrederea în instituții și creează un climat de frică, mai ales în comunitățile de imigranți.
În timp ce dezbaterea continuă, această plângere aduce în prim-plan o întrebare esențială: cine deține cu adevărat datele noastre și cine are dreptul să le acceseze? Răspunsul ar putea schimba modul în care privim confidențialitatea în era digitală.
De ce este important:
Această plângere nu este doar o acțiune legală izolată, ci un semnal de alarmă cu privire la modul în care datele personale ale cetățenilor sunt comercializate fără consimțământ și fără control judiciar. Dacă Maryland va acționa, ar putea deveni un model pentru alte state și ar putea forța Congresul să reglementeze în sfârșit brokerii de date. În plus, protejarea vieții private este fundamentală pentru o democrație sănătoasă, iar această luptă afectează direct drepturile constituționale ale fiecărui american.
