Raportul subliniază că numărul copiilor cu vârste cuprinse între șase luni și cinci ani care suferă de malnutriție acută a crescut cu 100.000 în ultimele șase luni, ajungând la un total de 2,2 milioane. Se estimează că 700.000 dintre acești copii sunt în pericol grav de a muri. Multe servicii nutriționale din Sudanul de Sud au fost avariate sau închise din cauza luptelor continue, ceea ce a dus la creșterea numărului de persoane expuse riscului de malnutriție acută. În același timp, lipsurile de aprovizionare și finanțarea insuficientă au redus accesul la tratamentele care salvează vieți.
Criza umanitară din Sudanul de Sud – cea mai tânără țară din lume – este alimentată de conflicte etnice, schimbări climatice și efectele colaterale ale luptelor din Sudanul vecin, de care s-a separat în urma unui referendum în 2011. Agravarea crizei economice a exacerbat și mai mult situația. Sudanul de Sud rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume. În ultimele luni, temerile că națiunea ar putea reveni la un război civil total au crescut, la mai bine de șapte ani după ce un acord de pace din 2018 a pus capăt aparent luptelor care au dus la moartea a aproape 400.000 de oameni.
Ciocnirile violente dintre armata de stat, Forțele de Apărare ale Poporului din Sudanul de Sud, și grupurile de opoziție s-au intensificat în ultimele luni. Tensiunile provin dintr-un conflict vechi dintre președintele Salva Kiir Mayardit și vicepreședintele suspendat Riek Machar, care se află în prezent în fața instanței din Juba, acuzat de crimă, trădare și crime împotriva umanității, acuzații pe care le neagă.
Contextul istoric și geopolitic al acestei crize este complex. Sudanul de Sud a câștigat independența în 2011, după decenii de război civil cu Sudanul. Speranțele unei națiuni noi și prospere s-au spulberat rapid, însă, când în 2013 a izbucnit un conflict intern între susținătorii președintelui Kiir și cei ai vicepreședintelui Machar, pe fondul rivalităților etnice dintre dinka și nuer. Războiul civil care a urmat a ucis sute de mii de oameni și a strămutat milioane. Acordul de pace din 2018 a fost fragil, iar implementarea sa a fost blocată de neîncredere reciprocă și de lupte pentru putere.
Schimbările climatice au adus o presiune suplimentară. Inundațiile devastatoare din ultimii ani au distrus recoltele și au forțat comunități întregi să își părăsească casele. Secetele prelungite au redus și mai mult capacitatea de producție agricolă. În plus, conflictul din Sudanul vecin, care a izbucnit în aprilie 2023 între armata sudaneză și Forțele de Sprijin Rapid, a dus la un aflux masiv de refugiați în Sudanul de Sud, punând presiune pe resursele deja limitate. Aproximativ 600.000 de persoane au fugit din Sudan în Sudanul de Sud de la începutul conflictului, potrivit ONU.
Economia Sudanului de Sud este în colaps. Inflația galopează, iar moneda națională s-a depreciat drastic. Veniturile din petrol, care reprezintă principala sursă de finanțare a statului, au scăzut din cauza daunelor provocate de conflict și a scăderii prețurilor globale. Lipsa de hrană și de medicamente este resimțită acut în întreaga țară. Centrele de hrănire terapeutică pentru copii sunt copleșite, iar personalul medical lucrează fără salarii de luni de zile.
Organizațiile umanitare fac eforturi disperate pentru a ajunge la cei mai vulnerabili, dar se confruntă cu obstacole uriașe. Accesul în zonele de conflict este restricționat, iar atacurile asupra lucrătorilor umanitari sunt frecvente. Finanțarea internațională este insuficientă: apelul ONU pentru Sudanul de Sud în 2024, în valoare de 1,8 miliarde de dolari, este finanțat doar în proporție de aproximativ 40%. Fără o intervenție urgentă, milioane de oameni vor muri de foame și de boli prevenibile.
De ce este important:
Această criză nu este doar o tragedie umanitară, ci și o amenințare la adresa stabilității regionale. Sudanul de Sud se află la o răscruce: fără sprijin internațional masiv, țara ar putea aluneca din nou într-un război civil total, cu efecte devastatoare asupra întregii regiuni a Africii de Est. Foametea acută și malnutriția infantilă la scară largă vor avea consecințe pe termen lung asupra capitalului uman al țării, condamnând o întreagă generație la sărăcie și suferință. Comunitatea internațională trebuie să acționeze acum, nu doar din motive umanitare, ci și pentru a preveni o destabilizare și mai mare a unei zone deja fragile. Fiecare zi de întârziere înseamnă vieți pierdute și o criză care devine din ce în ce mai greu de gestionat.
