Decizia a fost determinată și de îngrijorarea că multe teme – mai ales la matematică – sunt inutil de repetitive, durează prea mult și nu s-au adaptat provocărilor inteligenței artificiale. Reacția la anunț a fost rapidă și copleșitor de pozitivă: mesajul a devenit cea mai „apreciată” postare a districtului pe Facebook, cu sute de distribuiri, multe din partea părinților din parohiile vecine care întrebau cum pot convinge propriile școli să adopte aceeași măsură.
Această mișcare nu este izolată. Datele federale arată că volumul temelor de matematică pentru elevii de clasa a IV-a și a VIII-a a scăzut constant în ultimul deceniu. Unii educatori și părinți consideră că este un lucru bun – elevii nu ar trebui să petreacă șase sau mai multe ore pe zi la școală și să mai aibă de făcut teme acasă. Însă cercetările asupra temelor sunt complicate. Unele studii arată că elevii care petrec mai mult timp cu temele au rezultate mai bune. De exemplu, un studiu longitudinal din 2021 pe peste 6.000 de elevi din Germania, Uruguay și Olanda a constatat că elevii cu performanțe slabe care au crescut timpul alocat temelor de matematică au obținut rezultate mai bune chiar și după un an.
Alte studii sugerează că temele au efecte minime asupra performanței academice. Un studiu din 1998 pe peste 700 de elevi americani, condus de un cercetător de la Duke University, a arătat că mai multe teme în clasele primare nu au avut un efect semnificativ asupra scorurilor la testele standardizate. Cercetătorii au găsit mici câștiguri pozitive la notele pe clasă, dar numai când au analizat atât scorurile la teste, cât și proporția temelor finalizate. Mai multe teme au fost asociate și cu atitudini negative față de școală la copiii mai mici.
„Cei mai buni educatori și-au dat seama de mult că putem controla doar ceea ce putem controla”, a spus superintendentul Garrett, referindu-se la ceea ce se întâmplă în timpul orelor, nu la teme. „Există deja o tendință naturală de îndepărtare de teme, iar eu am simțit că această măsură a făcut sistemul mai echitabil pentru toți elevii.”
Dezbaterea asupra temelor oscilează de peste un secol, iar opinia publică se schimbă la fiecare câțiva ani. Cercetarea temelor este dificilă: nu există o modalitate bună de a izola timpul petrecut cu temele și efectele sale asupra elevilor, deoarece un elev poate rezolva aceeași problemă de matematică în cinci minute, în timp ce altul poate petrece 45 de minute. Timpul suplimentar nu duce neapărat la performanțe mai bune. Cu toate acestea, la fel ca în cazul cântatului la vioară sau al lovirii unei mingi de baseball, există dovezi că elevii au nevoie de practică pentru a stăpâni materiile, în special matematica.
Unii experți se tem că scăderea generală a temelor ar putea fi o problemă pentru performanța la matematică, într-un moment în care scorurile la matematică din întreaga țară sunt deja la un nivel scăzut. „Cel mai bun argument pentru teme este că procedurile matematice necesită practică, iar tu nu vrei să pierzi timpul la clasă cu exerciții, așa că le trimiți acasă”, a spus Tom Loveless, cercetător și fost profesor care a studiat temele.
Inteligența artificială generativă a adus o nouă dimensiune dezbaterii. Peste jumătate dintre adolescenți au spus că au folosit chatboți pentru a-i ajuta la teme, iar 1 din 10 a spus că a folosit asistenți virtuali pentru a face toate sau majoritatea temelor, potrivit unui sondaj recent al Pew Research Center. Un alt sondaj al profesorilor realizat de EdWeek Research Center a constatat că 40% dintre profesori au spus că temele au scăzut în ultimii doi ani, iar dintre aceștia, 29% au spus că motivul este că utilizarea AI de către elevi a redus valoarea temelor.
Între 1996 și 2015, foarte puțini elevi de clasa a IV-a – între 4 și 6% – au raportat că nu au primit teme de matematică în noaptea precedentă, potrivit sondajelor Nation’s Report Card. Până în 2024, acest procent a crescut la peste un sfert. O tendință similară s-a observat și la elevii de clasa a VIII-a.
Ariel Taylor Smith, director senior al Centrului pentru Politică și Acțiune din cadrul National Parents Union, a observat această tendință la propriul ei copil de clasa a IV-a, a cărui învățătoare nu dă teme. „Ceea ce subliniază ei este că este o problemă de echitate, iar nu toți părinții au aceeași disponibilitate și capacitate de a-și sprijini copiii”, a spus Smith. Ea consideră, totuși, că elevii ar trebui să facă unele teme fără ajutorul părinților. „Aș susține că, dacă un copil este foarte în urmă la școală, aceasta este o problemă de echitate. Are nevoie de timp suplimentar pentru a exersa.” Smith a spus că ea și mama ei creează acum propriile teme pentru fiul ei: exerciții de citire și fișe de matematică. Copiii, a spus ea, „au nevoie de mai multă practică... Uneori, trebuie să exersezi lucrurile plictisitoare, cum ar fi matematica.”
Nu toată lumea este de acord. Pentru cei doi copii ai lui Jim Malliard din Franklin, Pennsylvania, experiențele negative la școală au devenit o barieră în calea finalizării temelor. „A devenit o luptă pentru că copiii aveau atât de multă anxietate legată de școală, din cauza traumelor și a bullying-ului, încât nu voiau să se mai gândească la școală când ajungeau acasă”, a spus Malliard.
De ce este important:
Această dezbatere reflectă o schimbare fundamentală în modul în care înțelegem educația și echitatea. Pe măsură ce tot mai multe școli renunță la teme, părinții, profesorii și cercetătorii trebuie să găsească un echilibru între nevoia de practică și bunăstarea elevilor. Deciziile luate acum vor influența generații întregi de elevi, iar înțelegerea argumentelor pro și contra este esențială pentru a construi un sistem educațional mai echitabil și mai eficient.
