Iranul a blocat efectiv strâmtoarea prin amenințări cu mine marine, drone, rachete și ambarcațiuni rapide de atac. Ca răspuns, SUA au instituit o blocadă asupra porturilor iraniene și au început să escorteze nave comerciale prin zonă. Purtătorul de cuvânt al CENTCOM a subliniat că operațiunea „abia a început” și că scopul principal este de a permite navelor comerciale să traverseze în siguranță, în beneficiul economiilor globale și regionale. „Proiectul Libertate este defensiv prin natură, limitat ca scop, temporar ca durată și are o singură misiune: protejarea transportului comercial inocent de agresiunea iraniană”, a declarat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, într-o conferință de presă la Pentagon.
Marți, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că 10 marinari civili au murit în urma conflictului din Strâmtoarea Hormuz și că Marina SUA a distrus șapte ambarcațiuni rapide iraniene în zonă. Rubio a promis că SUA vor continua să curețe un culoar prin strâmtoare pentru a restabili libertatea de navigație. Hegseth a adăugat că operațiunea are ca scop redeschiderea strâmtorii și permiterea trecerii a mii de nave comerciale blocate. El a precizat că forțele americane nu vor intra în apele sau spațiul aerian iranian, dar că Iranul nu mai poate fi lăsat să împiedice comerțul internațional.
Cu toate acestea, Iranul a negat că ar fi avut loc vreo traversare, deși compania de transport maritim Maersk a confirmat că nava „Alliance Fairfax”, sub pavilion american, a ieșit din Golf sub escortă militară americană luni. Mai multe nave comerciale din Golf au raportat explozii sau incendii luni, iar Emiratele Arabe Unite (EAU) au susținut că au fost atacate de Iran, un port petrolier fiind vizat. Marți, armata iraniană a negat orice atac asupra EAU în zilele recente, dar a confirmat că a tras focuri de avertizare asupra unei nave de război americane care se apropia de strâmtoare, forțând-o să se întoarcă.
Analistul militar și diplomatic Alexandru Hudisteanu a declarat pentru Al Jazeera că operațiunea americană de forțare a deschiderii Strâmtorii Hormuz crește considerabil riscul de calcul greșit din ambele părți, în special din partea Iranului. El a spus că, împingând două nave prin strâmtoare ieri, SUA „au prins Iranul într-o situație de escaladare”. După ce a emis o nouă hartă a Strâmtorii Hormuz cu o zonă extinsă de control iranian, Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a avertizat marți navele să respecte coridoarele stabilite sau să se aștepte la un „răspuns decisiv”.
Președintele american Donald Trump a declarat că armata iraniană a fost redusă la a trage cu „pistoale cu apă” și că Teheranul dorește pace, în ciuda retoricii belicoase publice. „Se joacă, dar permiteți-mi să vă spun: vor să facă o înțelegere”, a spus Trump reporterilor în Biroul Oval. Marți, generalul Forțelor Aeriene Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit al SUA, a declarat că peste 1.500 de nave cu aproximativ 22.500 de membri ai echipajului sunt blocate în interiorul Golfului, dar că atacurile iraniene împotriva forțelor americane au scăzut „sub pragul de reluare a operațiunilor majore de luptă în acest moment”. Întrebat ce ar trebui să facă Iranul pentru a încălca încetarea focului, Trump a spus: „Ei știu ce să nu facă.”
Contextul acestei confruntări este unul extrem de complex. Strâmtoarea Hormuz, un canal îngust de 33 de kilometri lățime între Iran și Peninsula Arabică, este o arteră vitală pentru transportul de petrol și gaze naturale. Iranul a amenințat în mod repetat că o va bloca ca represalii pentru sancțiunile internaționale sau pentru acțiunile militare ale SUA și Israelului. De data aceasta, blocada pare să fie o reacție la războiul SUA-Israel împotriva Iranului, care a început la sfârșitul lunii februarie. Deși nu există o confirmare oficială a unui conflict deschis, tensiunile sunt la cote maxime, iar incidentele se înmulțesc.
Operațiunea „Proiectul Libertate” este văzută de unii analiști ca o încercare a SUA de a-și reafirma dominația navală și de a proteja interesele economice globale. Alții avertizează că o astfel de acțiune riscă să transforme strâmtoarea într-un câmp de luptă deschis, cu consecințe catastrofale pentru comerțul mondial și pentru stabilitatea regională. Iranul, la rândul său, încearcă să-și mențină influența și să descurajeze orice încercare de a-i încălca suveranitatea, chiar dacă asta înseamnă escaladarea conflictului.
Pe lângă aspectele militare, există și o dimensiune umană dramatică. Cei 22.500 de marinari blocați în Golf trăiesc într-o stare de incertitudine și teamă, cu provizii limitate și fără perspective clare de ieșire. Familiile lor așteaptă vești, iar comunitatea internațională privește cu îngrijorare. De asemenea, prețurile la petrol și la alte mărfuri au crescut semnificativ, afectând economii întregi, de la cele dezvoltate la cele în curs de dezvoltare.
În acest context, declarațiile oficialilor americani par să sugereze o abordare calculată, dar fermă. Hegseth a insistat că operațiunea este defensivă și temporară, dar realitatea din teren arată altceva. Focurile de avertizare trase de Iran asupra navelor americane, atacurile asupra porturilor din EAU și distrugerea ambarcațiunilor iraniene sunt semne clare că conflictul este departe de a se încheia. În plus, amenințările IRGC cu un „răspuns decisiv” indică faptul că Iranul nu va ceda ușor.
Rămâne de văzut dacă „Proiectul Libertate” va reuși să deschidă strâmtoarea fără a declanșa un război major sau dacă va duce la o confruntare directă între cele două puteri. Cert este că, pentru moment, lumea întreagă urmărește cu sufletul la gură evoluțiile din această regiune fierbinte, iar consecințele vor fi resimțite mult timp de acum înainte.
