Summiturile – reuniunea Comunității Politice Europene și un forum economic extins – au reunit președinți, premieri și înalți oficiali din statele membre UE, dar și din țări partenere precum Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe securitate, comerț și cooperare energetică, cu un accent deosebit pe sprijinul pentru Ucraina și pe contracararea influenței rusești în regiune.
Pentru Armenia, această găzduire reprezintă un pas curajos, dar calculat. De la independența sa în 1991, țara a fost un aliat fidel al Rusiei, găzduind o bază militară rusă și fiind membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Cu toate acestea, eșecul Rusiei de a interveni în sprijinul Armeniei în timpul conflictului din Nagorno-Karabah din 2020 și al ofensivei fulgerătoare a Azerbaidjanului din 2023 a provocat o dezamăgire profundă la Erevan. Premierul Nikol Pașinian a acuzat deschis Moscova de trădare și a început să caute noi parteneri de securitate.
„Nu mai putem depinde exclusiv de Rusia pentru securitatea noastră”, a declarat un diplomat armean sub protecția anonimatului, citat de surse locale. „UE oferă nu doar sprijin economic, ci și o platformă pentru dialog și stabilitate. Aceste summituri sunt o dovadă că Armenia este pregătită să-și redefinească prioritățile geopolitice.”
Summitul Comunității Politice Europene, o inițiativă lansată de președintele francez Emmanuel Macron în 2022, a reunit peste 40 de lideri europeni. Scopul său declarat este de a promova cooperarea politică și securitatea pe continent, fără a fi nevoie de aderarea la UE. Pentru Armenia, participarea la acest forum este o oportunitate de a-și consolida legăturile cu Occidentul, fără a rupe complet podurile cu Rusia – deși Moscova a privit cu îngrijorare aceste evoluții.
Pe lângă securitate, comerțul a fost un subiect central. UE este deja cel mai mare partener comercial al Armeniei, iar discuțiile au vizat extinderea Acordului de Parteneriat Comprehensiv și Consolidat (CEPA), semnat în 2017. Oficialii europeni au promis investiții în infrastructură, energie verde și digitalizare, ca parte a unui pachet de sprijin de 2,6 miliarde de euro pentru regiunea Caucazului de Sud. „Vrem să arătăm că există o alternativă viabilă la dependența de resursele rusești”, a declarat un comisar european prezent la eveniment.
Războiul din Ucraina a fost, de asemenea, un subiect omniprezent. Liderii europeni au reiterat sprijinul pentru Kiev și au condamnat agresiunea rusă. Armenia, care a menținut o poziție neutră în conflict, a fost sub presiune să se alinieze sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Deși Erevanul nu a impus sancțiuni, a redus semnificativ cooperarea militară cu Moscova și a refuzat să găzduiască exerciții comune ale OTSC.
Reacțiile din Rusia nu au întârziat să apară. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova „ia notă” de mișcările Armeniei, dar a avertizat că „orice încercare de a submina relațiile bilaterale va avea consecințe”. Analiștii consideră că Rusia ar putea folosi dependența Armeniei de gazele și grâul rusesc ca pârghie de presiune, dar și că Moscova este prea ocupată cu războiul din Ucraina pentru a interveni direct.
În același timp, vecinii Armeniei – Azerbaidjanul și Turcia – urmăresc cu atenție aceste evoluții. Azerbaidjanul, care a recâștigat controlul asupra Nagorno-Karabahului în septembrie 2023, vede apropierea Armeniei de UE ca pe o amenințare la adresa propriilor interese, mai ales că Bakuul are relații strânse cu Turcia și Rusia. Totuși, oficialii europeni au încercat să medieze un acord de pace între cele două țări, iar summitul a inclus discuții informale pe această temă.
Pentru cetățenii armeni, aceste summituri aduc speranță, dar și incertitudine. Pe străzile Erevanului, mulți văd în UE o cale către prosperitate și securitate, dar există și temeri legate de o posibilă reacție dură a Rusiei. „Vrem să fim europeni, dar nu știm dacă Rusia ne va lăsa să plecăm”, spune un tânăr manifestant, care a participat la un miting pro-european în Piața Republicii.
În concluzie, găzduirea acestor summituri de către Armenia este mai mult decât un eveniment diplomatic – este un semnal clar că țara își reorientează politica externă. Rămâne de văzut dacă această pivotare va fi suficientă pentru a asigura securitatea și dezvoltarea Armeniei, sau dacă va atrage noi tensiuni într-o regiune deja fragilă.
De ce este important:
Această mișcare a Armeniei de a găzdui summituri ale UE marchează o schimbare majoră în echilibrul de putere din Caucazul de Sud. În contextul războiului din Ucraina și al slăbirii influenței rusești, Armenia caută noi aliați pentru a-și asigura securitatea și dezvoltarea economică. Decizia de a se apropia de UE poate reconfigura alianțele regionale, poate influența procesul de pace cu Azerbaidjanul și poate oferi un model pentru alte state ex-sovietice care doresc să se distanțeze de Moscova. În același timp, riscurile sunt mari: Rusia ar putea reacționa dur, iar stabilitatea fragilă a regiunii ar putea fi pusă la încercare. Este un moment definitoriu pentru viitorul Armeniei și pentru relațiile dintre Est și Vest.
