Asociația Americană a Bibliotecilor (ALA) a publicat anul acesta lista oficială a celor mai frecvent contestați cărți din 2025, revelând o tendință alarmantă de cenzură în bibliotecile din Statele Unite. Conform raportului, au fost documentate 4.235 de titluri unice contestați în bibliotecile publice și școlare în cursul anului – al doilea cel mai înalt număr înregistrat de când ALA a început să urmărească aceste incidente, doar cinci mai puțin decât recordul de 4.240 din 2023. Această crescere semnificativă subliniază o intensificare a eforturilor de a restringe accesul la materiale educative și culturale, adesea motivate de presiuni ideologice și politice.
Printre cele 11 cele mai frecvent contestați cărți se găsesc titluri cunoscute și apreciate critic, precum "Sold" de Patricia McCormick – un roman care explorează traficul de fetițe în Asia de Sud, "The Perks of Being a Wallflower" de Stephen Chbosky – o poveste de maturizare care abordează depresia, sexualitatea și traumele din copilărie, și "Gender Queer: A Memoir" de Maia Kobabe – un roman grafic autobiografic care explorează identitatea de gen și orientarea sexuală în mod deschis și sensibil. Alte titluri contestați includ opere precum "Empire of Storms" și "A Court of Thorns and Roses" ale lui Sarah J. Maas (serii de fantasy populare), "Last Night at the Telegraph Club" de Malinda Lo (un roman LGBTQ+ ambientat în anii ’50), "Tricks" și "Identical" de Ellen Hopkins (poezie care abordează dependența și identitatea), "A Clockwork Orange" de Anthony Burgess (clasicul distopic despre libertate și control), "Looking for Alaska" de John Green și "Storm and Fury" de Jennifer L. Armentrout.
Un aspect particularmente concerning este că aproximativ 40% dintre toate materialele contestați în 2025 au fost selectate din cauza reprezentării persoanelor LGBTQ+ sau a experiențelor persoanelor de culoare – un procent care reflectă o țintă clară a eforturilor de cenzură asupra vociilor marginalizate. Această tendință se aliniază cu rapoartele anterioare ale organizațiilor precum PEN America, care au avertizat despre o „eliminare sistematică” a cărților din bibliotecile școlare, în special cele care abordează teme de identitate, rasism, sexualitate și justiție socială.
ALA a analizat și sursele acestor contestații, constatând că doar 2,7% au provenit de la părinți și 1,4% de la utilizatori individui ai bibliotecilor. În schimb, o impresionantă proporție de 92% din toate contestațiile au provenit de la „grupe de presiune”, funcționarii guvernamentali și decizorii locali. Din acest 92%, 31% au provenit de la funcționarii aleși (cum ar fi consilieri locali sau membri ai consiliilor școlare), iar 40% au provenit de la membrii consiliilor de administrație sau administratorii instituțiilor – demonstrând că cenzura este, în mare parte, o politică institucionalizată, nu o reacție spontană a comunității.
De asemenea, ALA a făcut o distincție importantă între termenii „challenge” (contestație) și „ban” (interzicere): o contestație este o încercare de a elimina sau de a restricționa accesul la o resursă biblioteciară, în timp ce o interzicere implică eliminarea efectivă a materialului din colecție. În 2025, 51% dintre contestații au visat bibliotecile publice, 37% au visat bibliotecile școlare, iar restul a visat programele școlare, curriculumul universitar și instituțiile de învățământ superior.
Această situație pune bibliotecarii în fața unui dilemă etică și profesională: cum să echilibreze obligația de a furniza acces la informații diverse și reprezentative cu presiunile externe de a elimina materiale considerate „controversate“ sau „inadequate“ de către grupuri cu agende ideologice. ALA, ca organizație nepărtidă și nonprofit dedicată bibliotecilor americanilor, continuă să advocate pentru libertatea de citire și să ofere resurse, ghiduri și sprijin bibliotecarilor care se confruntă cu astfel de presiuni.
Într-o perioadă în care dezinformarea și polarizarea sunt în creștere, apărarea accesului la literatură diversă nu este doar o problemă bibliotecară – este o componentă esențială a democrației. Cărțile contestați nu sunt doar povești: sunt instrumente de empatie, de înțelegere și de gândire critică. Eliminarea lor nu protejează nimeni – ci îngustă orizonturile și tăcește vociile care au nevoie să fie auzite.
Asociația Americană a Bibliotecilor a publicat lista celor mai contestați cărți din 2025: 4.235 titluri atacate, 40% legate de LGBTQ+ și minoritățile etnice
