Noul guvern, condus de de la Espriella, a promis imediat o reacție dură. Ministrul Transporturilor, Elsa Noguera, a scris pe rețelele sociale: „Columbia nu se va pleca în fața violenței și nici nu va permite distrugerea infrastructurii care leagă regiunile noastre.” Ea a făcut referire la discursul inaugural al președintelui, în care acesta a promis să „învingă narco-terorismul” și să reducă activitățile criminale. „Așa cum a spus președintele Abelardo de la Espriella ieri, a început timpul restabilirii ordinii. Vom recupera securitatea, controlul teritoriilor noastre și liniștea columbienilor”, a adăugat Noguera.
De la Espriella, un avocat cu o carieră politică recentă, a fost inaugurat vineri, după ce a câștigat alegerile din iunie împotriva senatorului de stânga Ivan Cepeda, cu o diferență de mai puțin de 1% din voturi. Campania sa s-a bazat pe promisiunea de a reprima dur grupurile armate, o temă care a rezonat puternic într-o țară marcată de peste șase decenii de conflict intern între paramilitarii de dreapta, rebelii de stânga, forțele guvernamentale și rețelele criminale. Columbia este, de asemenea, cel mai mare producător mondial de coca, planta din care se obține cocaina, dar și medicamente tradiționale andine.
Noul președinte se alătură astfel unui val de lideri de dreapta din America Latină care au capitalizat pe temerile legate de criminalitate și insecuritate pentru a câștiga alegerile. Cu toate acestea, el se confruntă cu provocări uriașe în abordarea acestor probleme adânc înrădăcinate pe durata mandatului său de patru ani, mai ales că președinții columbieni nu pot fi realegiți.
De la Espriella a anunțat că va pune capăt abordării „Pacea Totală” a predecesorului său, Gustavo Petro, primul lider de stânga din istoria Columbiei, ales în 2022. Planul lui Petro se baza pe promovarea dialogului cu grupurile armate, deși a folosit și forța militară. În contrast, de la Espriella a promis o revenire la o abordare mai militarizată, declarând în discursul său inaugural că opțiunea dialogului este „epuizată”. El a primit sprijin din partea președintelui american Donald Trump, a cărui administrație a promis un miliard de dolari în ajutor de securitate, după o perioadă de relații tensionate cu Petro. Administrația Trump a căutat să extindă implicarea militară americană în America Latină, sub pretextul combaterii criminalității și a traficului de droguri, încurajând liderii de dreapta din regiune să adopte tactici mai dure.
De la Espriella a promis, de exemplu, să bombardeze bărci și avioane suspectate de transportul de droguri, similar campaniei lui Trump din Marea Caraibilor și Pacificul de Est. Aceste tactici au stârnit îngrijorări în rândul organizațiilor pentru drepturile omului, care avertizează asupra potențialelor abuzuri din partea forțelor guvernamentale. Atacul de sâmbătă subliniază fragilitatea securității în Columbia, chiar și după acordul de pace din 2016, care a dus la dezarmarea FARC, dar a lăsat loc apariției unor grupuri disidente și a altor organizații criminale care luptă pentru controlul rutelor de trafic și al teritoriilor.
Analiștii consideră că noul președinte va avea dificultăți în a-și îndeplini promisiunile, deoarece problemele structurale, precum sărăcia, inegalitatea și corupția, alimentează violența. De asemenea, politica sa dură riscă să exacerbeze tensiunile sociale și să provoace reacții negative din partea comunităților locale, care au suferit deja din cauza conflictului. În plus, sprijinul lui Trump ar putea aduce o implicare militară americană mai mare, ceea ce ar putea fi văzut ca o ingerință în suveranitatea Columbiei.
Pe de altă parte, susținătorii lui de la Espriella spun că este nevoie de o mână fermă pentru a restabili ordinea și a descuraja grupurile armate. Ei subliniază că „Pacea Totală” a lui Petro nu a adus rezultatele scontate, iar violența a continuat, inclusiv atacuri asupra civililor și a infrastructurii. Atacul de sâmbătă este un exemplu clar al provocărilor cu care se confruntă noul guvern, care trebuie să găsească un echilibru între securitate și respectarea drepturilor omului.
În timp ce Columbia se confruntă cu această nouă criză, comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile. De la Espriella a promis să colaboreze strâns cu Statele Unite, dar și cu alte țări din regiune, pentru a combate traficul de droguri și terorismul. Rămâne de văzut dacă abordarea sa dură va aduce pacea mult dorită sau va adânci și mai mult diviziunile dintr-o societate deja marcată de decenii de conflict.
De ce este important:
Acest atac cu mașină-capcană are loc într-un moment critic pentru Columbia, la doar o zi după instalarea unui președinte care a promis o linie dură împotriva grupurilor armate. Evenimentul subliniază provocările imense cu care se confruntă noul guvern și pune la îndoială eficacitatea strategiilor de securitate propuse. De asemenea, atacul evidențiază fragilitatea păcii în Columbia, la șapte ani după acordul istoric cu FARC, și ridică întrebări cu privire la viitorul țării, în contextul sprijinului american și al politicilor militarizate. Este un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională și pentru cetățenii columbieni, care așteaptă soluții durabile la o criză care durează de zeci de ani.
