Potrivit surselor militare și de securitate maliene, atacurile au vizat zone strategice: în nord, orașul Anefis (regiunea Kidal), unde forțele guvernamentale și mercenarii ruși din grupul Wagner (acum redenumit „Africa Corps”) sunt staționați; în centru, orașele Gao și Sevare; iar în sud, în apropierea capitalei Bamako, închisoarea din Kenieroba. Gruparea armată condusă de tuaregi, Frontul de Eliberare a Azawadului (FLA), a revendicat atacul asupra Anefisului, confirmând că „mai multe poziții au căzut, dar luptele continuă în interiorul orașului”.
Mohamed Elmaouloud Ramadane, purtătorul de cuvânt al FLA, a declarat pentru Reuters că luptătorii săi au atacat Anefisul, un oraș cheie în nord-estul regiunii Kidal. Acesta este unul dintre ultimele bastioane ale armatei maliene în zonă, după ce, în aprilie, FLA și afiliatul regional al-Qaeda (Grupul de Sprijin pentru Islam și Musulmani, JNIM) au preluat controlul asupra orașului Kidal. Un locuitor din Anefis a relatat pentru AFP că „grupările armate sunt în oraș, dar armata încă opune rezistență. Tabăra [de acolo] nu a căzut încă”.
În același timp, în orașul central Gao, un oficial local a spus că focuri de armă și rachete au fost trase asupra unei tabere militare încă de dinainte de zori. Nu este clar imediat care grupări sunt responsabile. În Sevare, un alt oraș central, „explozii s-au auzit în jurul orei 05:00, deși originea lor nu este încă cunoscută. La scurt timp, mai multe aeronave au fost observate survolând zona”, a declarat o sursă de securitate pentru AFP. În Kenieroba, complexul penitenciar major a fost, de asemenea, atacat, a confirmat un deținut.
Aceste atacuri vin la mai bine de două luni după ce, în aprilie, rebelii au executat o serie de lovituri de amploare: au atacat aeroportul din Bamako, l-au ucis pe ministrul apărării și au capturat o serie de baze militare în nord. De atunci, guvernul militar condus de colonelul Assimi Goïta a încercat să-și consolideze controlul, dar se confruntă cu o criză de securitate tot mai profundă. Prezența mercenarilor ruși, chemați de junte să înlocuiască forțele franceze retrase, nu a reușit să stabilizeze situația; dimpotrivă, a alimentat tensiunile cu populația locală și a atras critici internaționale.
Analiștii consideră că atacurile simultane din cinci localități indică o coordonare avansată între diferite grupări rebele și jihadiste. FLA, care luptă pentru independența Azawadului (regiunile nordice ale Mali), s-a aliat temporar cu JNIM, afiliat al-Qaeda, pentru a contracara armata maliană și pe ruși. Această alianță fragilă, dar eficientă, a reușit să pună în dificultate forțele guvernamentale, care pierd teren în nord și centru.
Contextul regional este și mai sumbru. Mali face parte din așa-numita „zonă a celor trei frontiere” (Liptako-Gourma), unde grupări jihadiste activează în Burkina Faso și Niger vecine. După loviturile de stat militare din aceste țări (Mali 2020, Burkina 2022, Niger 2023), cooperarea regională în lupta împotriva terorismului s-a deteriorat, iar grupările armate au profitat de vidul de putere. Rusia, prin intermediul Wagner/Africa Corps, a încercat să umple golul lăsat de Franța, dar metodele brutale și lipsa de rezultate au dus la o creștere a nemulțumirii populare.
Atacul de sâmbătă este, de asemenea, o lovitură simbolică pentru regimul Goïta, care a promis securitate și stabilitate. Faptul că rebelii au putut lovi simultan în nord, centru și sud arată că armata maliană nu controlează efectiv teritoriul. Închisoarea din Kenieroba, aflată la doar câteva zeci de kilometri de Bamako, este un semnal că nici capitala nu este în siguranță.
Reacțiile internaționale nu au întârziat. Uniunea Africană și ONU au condamnat atacurile, îndemnând la dialog. Însă guvernul malian, care a rupt alianțele tradiționale cu Occidentul și s-a orientat spre Rusia, pare să nu aibă o strategie coerentă. În timp ce luptele continuă în Anefis, iar Gao și Sevare sunt sub asediu, întrebarea rămâne: cât va mai rezista juntei militare în fața unei insurecții tot mai bine organizate?
De ce este important:
Acest atac simultan asupra a cinci localități din Mali demonstrează fragilitatea regimului militar și eșecul strategiei de securitate bazată pe mercenari ruși. Escaladarea violențelor amenință să destabilizeze întreaga regiune Sahel, unde grupări jihadiste și rebele exploatează vidul de putere. Pentru România și Europa, instabilitatea din Sahel are consecințe directe: fluxuri migratorii crescute, riscuri teroriste și slăbirea parteneriatelor de securitate în Africa. Este crucial ca comunitatea internațională să reia dialogul cu toate părțile implicate, înainte ca Mali să devină un nou stat eșuat.
