Contextul este exploziv. Houthii, care controlează deja capitala Sanaa și o mare parte din nordul Yemenului, au coborât spre sud și vest, amenințând direct infrastructura petrolieră saudită. Atacurile lor vizează atât instalațiile de extracție, cât și tancurile petroliere care tranzitează Marea Roșie. Un atac recent asupra conductei est-vest a Arabiei Saudite, atribuit milițiilor susținute de Iran din Irak, a adăugat și mai multă presiune asupra regatului, care se confruntă acum cu un adevărat coșmar logistic și de securitate. Piețele mondiale au reacționat imediat, iar analiștii se întreabă cât de departe pot merge rebelii.
Potrivit ONU, ofensiva houthi a forțat aproximativ 125.000 de yemeniți să își părăsească locuințele, adăugând o nouă dramă umanitară unei țări deja sfâșiate de conflict. Războiul civil a ucis peste 150.000 de oameni și a adus adesea populația în pragul foametei. Acum, rebelii par să vizeze estul bogat în petrol al Yemenului, iar singurul obstacol în calea lor este guvernul susținut de Arabia Saudită și o serie de forțe locale care, deși au luptat între ele până în ianuarie, par să se unească în fața amenințării comune.
Un aspect crucial este poziția Statelor Unite. Deși au bombardat houthii în administrațiile Biden și Trump, de data aceasta Washingtonul pare să stea deoparte. Houthii par să fie conștienți de acest lucru și își concentrează atacurile asupra navelor și infrastructurii saudite, evitând să provoace direct interesele americane. Cu toate acestea, există riscul ca ei să își extindă țintele, așa cum au făcut-o în timpul blocadei auto-proclamate asupra Israelului, când au atacat nave fără nicio legătură cu conflictul din Gaza.
Strâmtoarea Bab el-Mandeb, prin care trece aproximativ 12% din comerțul mondial în timp de pace, este acum sub amenințarea directă a houthiilor. Aceștia se află la doar 32 de kilometri de Djibouti, o mică națiune africană care găzduiește baze militare americane și ale altor țări. Deși traficul maritim a scăzut inițial de la 35 de tranzituri zilnice la 25, acesta s-a recuperat rapid, ajungând la 45 de tranzituri duminică. Totuși, specialiștii avertizează că houthii ar putea extinde criteriile prin care consideră o navă ca fiind „legată de Arabia Saudită”, pentru a crește presiunea asupra economiei globale.
Diplomația regională este în alertă. Oman a găzduit recent o întâlnire între reprezentanți americani și houthi, iar Turcia și Emiratele Arabe Unite poartă discuții cu Iranul pentru a reduce tensiunile. Cu toate acestea, un acord diplomatic pare puțin probabil fără o soluție mai largă în conflictul cu Iranul. Teheranul cere ridicarea sancțiunilor și a blocadei care i-au devastat economia, în timp ce SUA insistă pe redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz și pe un acord nuclear. Niciuna dintre părți nu dă semne de cedare, iar un acord preliminar încheiat vara trecută s-a prăbușit rapid.
Arabia Saudită, principalul aliat al SUA în regiune, primește miliarde de dolari în asistență militară americană, dar de data aceasta Washingtonul pare să evite implicarea directă. Prințul moștenitor Mohammed bin Salman a vizitat recent Egiptul, care a acționat ca mediator regional, iar Turcia a anunțat că poartă discuții cu Iranul și Emiratele Arabe Unite pentru a calma spiritele. În plus, houthii au testat pentru prima dată un nou pact de apărare între Arabia Saudită, Turcia (membru NATO) și Pakistan (putere nucleară), dar oficialii din aceste țări spun că nu au primit cereri de sprijin din partea Riadului.
Pe plan umanitar, bilanțul este sumbru. Potrivit ONU, opt civili au fost uciși și alți 32 răniți în ultimele zile, iar Ministerul Sănătății din guvernul susținut de Arabia Saudită afirmă că houthii au ucis aproximativ 150 de civili de la începutul lunii septembrie. Aceste cifre subliniază costul uman al unei escaladări care amenință să arunce întreaga regiune într-un nou haos.
În timp ce houthii își consolidează câștigurile teritoriale și își extind raza de acțiune, întrebarea rămâne: cât de departe sunt dispuși să meargă? Controlul asupra Bab el-Mandeb le oferă o pârghie uriașă asupra comerțului mondial, iar amenințarea la adresa petrolului saudit ar putea avea consecințe devastatoare pentru economia globală. Deocamdată, comunitatea internațională pare să privească de pe margine, iar diplomația pare să bată pasul pe loc. Rămâne de văzut dacă Arabia Saudită va căuta o soluție diplomatică, ceea ce ar putea necesita concesii din partea SUA către Iran, singura țară cu adevărată influență asupra houthiilor.
De ce este important:
Această escaladare a conflictului din Yemen nu este doar o criză regională, ci un factor direct de destabilizare a piețelor energetice globale. Strâmtoarea Bab el-Mandeb este un punct vital pentru transportul petrolului și al altor mărfuri, iar orice amenințare la adresa sa poate duce la creșterea prețurilor la pompă în întreaga lume. Mai mult, implicarea Iranului și lipsa de reacție a SUA creează un vid de securitate care ar putea fi exploatat de actori non-statali. Pentru România, ca și pentru restul Europei, aceasta înseamnă potențiale perturbări ale aprovizionării cu energie și o volatilitate economică crescută. Este esențial să urmărim evoluțiile, deoarece un conflict extins în această zonă ar putea avea consecințe directe asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor.
