Rapoartele de pe teren, inclusiv cele ale corespondentului Al Jazeera Heidi Pett din orașul Tire, au indicat că exploziunile au fost auzite pe larg în zonele de sud ale Libanului, iar în orașele Bint Jbeil și Khiam au fost raportate bombardamente, inclusiv împotriva clădirilor rezidențiale. Pett a subliniat că aceste atacuri sunt „parte dintr-un model continuu de activitate militară israeliană, chiar și în contexte în care se pretinde existența unui armistiu”, și că „gomosul și tocurile de explozăut” au fost auzite în tot sudul țării.
În aceleași ore în care a fost anunțată extinderea armistiului, armata israeliană a afirmat că a „eliminat” șapte luptători Hezbollah într-un schimb de foc lângă Bint Jbeil. Totuși, declarările au fost contrazise de deputatul Hezbollah Ali Fayyad, care a afirmat că armistiul este „fără sens în lumină al insistenței Israelului la acte hoscilite, inclusiv assassinate, bombardamente și foc de armă”, și că aceste acțiuni dau Hezbollahului dreptul de a se răzbăta.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a apărat acțiunile, declarând că Israel „menține plena libertate de acțiune împotriva oricărei amenință” și accusând Hezbollahul de încercare de a „sabota” pauza. Un sondaj realizat de Institutul Democrației din Israel, înainte de anunțul lui Trump, a arătat că majoritatea semnificativă a evreilor israelieni susținea continuarea conflictului, chiar și dacă aceasta ar putea duce la tenziuni cu Statele Unite.
De partea libaneze, conducerea a respins ideea că țara ar putea fi utilizată ca „chip de negocieri” în eventualele discuții SUA-Israel cu Iranul. Heidi Pett a remarcat că multe familii din zonele afectate, inclusiv cea a lui Huda Kamal Mansour din satul Aitaroun, au fost forzate să fugi și locuiesc acum în condiții de precaritate, като un stadion gol din Beirut, unde au rămas peste 45 de zile. Mansour a descris experiența sa: „Nu era nicio distanță între noi și armata israeliană când au atacat Libanul de Sud. Am auzit doar sunetul explozăutelor care loveau saturile. Ne-au spus să evacuăm satul, apoi tancurile ne-au înconjurat.”
Aceste evenimente evidențiază o tensiune profundă și o violare clară a armistiului, cu implicații serioase pentru stabilitatea regională. Deși armistiul a fost prezentat ca un pas spre de-escalare, acțiunile israeliene sugeră o strategie de presiune continuă, posibil legată de obiective mai largi în contextul negocierilor cu Iranul și dinamicilor interne israeliene.
