Dar aceste cifre nu sunt doar niște statistici seci. Ele se traduc în valuri de căldură mortale, secete prelungite, incendii de vegetație devastatoare și nopți în care nu poți dormi din cauza caniculei. Oamenii de știință sunt categoriei: schimbările climatice cauzate de activitatea umană sunt principalul vinovat. „Nu este o anomalie regională de căldură, ci o climă mai fierbinte pe tot globul”, spune Alexander Gershunov, meteorolog de cercetare la Scripps Institution of Oceanography din cadrul Universității din California, San Diego. „Nu suntem singurii care o simt: întrebați-i pe europeni, pe japonezi – toată lumea a simțit căldura aceasta vara.”
Potrivit datelor Copernicus, în august temperaturile globale au depășit cu 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit) nivelurile preindustriale. Acesta este un prag climatic cheie convenit de țări în 2015, la Acordul de la Paris. Depășirea acestui prag, chiar și temporar, este un semnal de alarmă. Recordurile de temperatură la suprafața oceanelor au fost, de asemenea, înregistrate în Oceanul Pacific, pe măsură ce fenomenul El Niño a început să se dezvolte. Francesca Guglielmo, cercetător principal la Copernicus, spune că, deși „fiecare record este întotdeauna șocant într-un fel”, cifrele nu sunt o surpriză. Este o tendință pe care oamenii de știință o observă de ani de zile. „Trebuie luate măsuri pentru a încerca să atenuăm cât mai mult posibil”, subliniază ea.
În Statele Unite, temperatura medie în august a fost de 24,2 grade Celsius (75,6 grade Fahrenheit) în cele 48 de state continentale, fiind cel mai cald august din istorie. Temperaturile maxime diurne au atins în medie 31,4 grade Celsius (88,6 grade Fahrenheit), un alt record, potrivit NOAA. Seceta a acoperit aproape 60% din teritoriul SUA în această vară. „Vom continua să auzim despre căldură record, căldură care spulberă recorduri, iar și iar”, spune Daniel Swain, climatolog la Universitatea din California, Agricultură și Resurse Naturale. „Vom deveni puțin amorțiți la aceste vești – poate că am și devenit deja.”
Guglielmo atrage atenția că aceste cifre au impact în timp real: creșterea cererii de energie și răcire, mai multe secete, oceane mai calde și un risc mai mare de incendii de vegetație. „Există un lanț de evenimente, de la scară mare la scară mică, ale căror efecte sunt resimțite de oameni în fiecare zi, în întreaga lume”, explică ea. „Motivul numărul unu este schimbarea climatică. Punct”, adaugă Swain. „Pământul se încălzește. S-a încălzit. Continuă să se încălzească.”
Oamenii de știință, precum Swain, sunt din ce în ce mai capabili să facă legătura între căldură și schimbările climatice. „De fiecare dată când există un val de căldură extrem sau record, există o contribuție a schimbărilor climatice cauzate de om la acel val de căldură”, spune el. El Niño a început să se dezvolte în timpul verii, pe fundalul acestor schimbări climatice. Este un model natural care apare la fiecare câțiva ani, când Oceanul Pacific de-a lungul ecuatorului devine anormal de cald, iar căldura este eliberată în atmosferă. Această căldură are impacte majore asupra tiparelor meteorologice și temperaturilor. „El Niño este un model natural care are loc într-o lume anormal de încălzită”, spune Gershunov.
Vara aceasta a adus consecințe devastatoare în Europa, unde autoritățile franceze au înregistrat mii de decese. Europa de Vest a marcat cea mai fierbinte vară din istorie, potrivit datelor Copernicus. În SUA, zeci de milioane de americani au fost sub avertizări sau atenționări de căldură extremă din partea Serviciului Național de Meteorologie. Swain subliniază că nu doar căldura din timpul zilei este problema. Temperaturile nocturne nu se răcoresc suficient. NOAA a raportat temperaturi peste medie pe timp de noapte în cea mai mare parte a SUA continentale în această vară. Un studiu al organizației de cercetare Climate Central a constatat în iulie că oamenii din întreaga lume pierd aproximativ 56 de ore, adică șapte nopți întregi, de somn în fiecare an din cauza căldurii. „Atunci corpul tău se recuperează”, spune Swain. „Căldura nocturnă poate fi chiar mai periculoasă decât cea diurnă, pentru că nu ai niciodată acel ciclu de resetare.”
Aceste date nu sunt doar cifre într-un raport. Ele reflectă suferința reală a oamenilor, a ecosistemelor și a economiilor. De la fermierii care își văd recoltele compromise de secetă, la familiile care nu își permit aerul condiționat, la pompierii care luptă cu incendii de vegetație fără precedent – efectele sunt peste tot. Iar oamenii de știință avertizează că aceste recorduri vor continua să fie doborâte, pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră rămân la niveluri ridicate. Fiecare fracțiune de grad contează, iar fiecare acțiune de reducere a emisiilor poate face diferența.
De ce este important:
Acest articol nu este doar despre un record meteorologic. Este un semnal de alarmă că schimbările climatice nu mai sunt o amenințare îndepărtată, ci o realitate prezentă, care ne afectează viața de zi cu zi. Depășirea pragului de 1,5 grade Celsius, chiar și temporar, arată că eforturile globale de reducere a emisiilor sunt insuficiente. Fiecare val de căldură, fiecare noapte toridă, fiecare secetă are costuri umane și economice uriașe. Înțelegerea acestor fenomene ne ajută să ne adaptăm și să ne pregătim, dar mai ales ne obligă să acționăm pentru a opri încălzirea globală. Dacă nu luăm măsuri acum, recordurile de căldură vor deveni noua normalitate, iar consecințele vor fi din ce în ce mai greu de suportat.
