Contextul decontului este unul complex. Anthropic a ajuns la o înțelegere într-un proces colectiv intentat de autori, după ce un judecător a stabilit că antrenarea modelelor de inteligență artificială pe materiale protejate de drepturi de autor este legală sub doctrina utilizării loiale, dar pirateria acestor materiale nu este. Înțelegerea a primit aprobarea finală în iulie, permițând astfel demararea plăților. Conform termenilor, autorii a aproape 500.000 de titluri vor primi 3.000 de dolari pentru fiecare lucrare piratată. Dacă o carte este încă tipărită la un editor tradițional, banii se împart 50-50 între autor și editor. Dacă o carte a fost auto-publicată sau dacă editorul a renunțat la drepturi permițând ca aceasta să nu mai fie tipărită, atunci autorul ar trebui să primească întreaga sumă.
Cu toate acestea, scriitorii au început să posteze pe rețelele sociale că editorii par să revendice mai mult decât partea lor corectă. De exemplu, April Henry, autoare de romane polițiste și thriller, a întrebat retoric: „Ce naiba face HarperCollins? Au revendicat una dintre cărțile mele în decontul Anthropic, o carte la care drepturile mi-au revenit acum cel puțin 17 ani, și în aceeași zi am primit o alertă de credit că au fost adăugați ca angajator al meu (ceea ce nu au fost niciodată).” Această declarație a stârnit un val de reacții, mulți autori recunoscând că se confruntă cu situații similare.
Victoria Strauss, care administrează popularul blog Writers Beware, a declarat că a primit numeroase plângeri din partea autorilor, care se încadrează în două categorii mari: una în care editorii solicită plăți pentru lucrări la care nu mai au un drept legitim (pentru că drepturile au revenit autorilor) și alta în care editorii solicită 100% din plată, când li se cuvine doar 50%. În ambele cazuri, Strauss a spus că este „ezitantă să atribuie răutății ceea ce poate fi explicat plauzibil prin evidențe slabe” și a menționat că unii editori au recunoscut deja că este o greșeală și au cerut Anthropic să o corecteze.
În mod similar, Mary Rasenberger, CEO-ul Authors Guild, a declarat pentru The New York Times că nu vede această situație ca pe „o încercare a editorilor de a profita” și că nu crede că editorii „încearcă în mod special să păcălească vreun autor”. În schimb, ea a argumentat că acesta este rezultatul previzibil al unei evidențe proaste și al unui proces de decontare confuz. Cu toate acestea, Strauss a recunoscut că plângerile pe care le-a văzut sunt doar „o privire printr-o mică crăpătură într-un zid masiv”. „Dar numărul neobișnuit de mare de rapoarte pe care le-am primit în ultimele două zile, precum și faptul că autorii raportează exact aceleași erori în mod repetat, îmi sugerează că acestea nu sunt genul de defecțiuni de rutină pe care te-ai aștepta de la o operațiune atât de mare, ci ceva mult mai răspândit și sistemic”, a scris ea.
Și editorii nu sunt singurii care încearcă să obțină o parte din plăți. Strauss a spus că a primit plângeri că mai multe agenții literare fac, de asemenea, revendicări, ceea ce este surprinzător, deoarece „agenții nu sunt deținători de drepturi în cărțile pe care le vând”. Courtney Milan (pseudonimul fostei grefieri și profesoare de drept Heidi Bond) a fost mai directă într-o postare pe Bluesky, scriind: „Se pare că unii agenți încearcă să revendice procente din decontul Anthropic, și nu cred NICIUN pic că ar trebui să facă asta, ce naiba, opriți-vă!” Milan și Authors Guild au împărtășit, de asemenea, mai multe detalii despre modul în care autorii pot contesta alocările de plăți. O problemă delicată este data la care drepturile asupra unei anumite cărți au revenit autorului. Pentru ca un autor să poată face o revendicare de 100% asupra unei cărți, revenirea drepturilor trebuie să fi avut loc înainte de 10 august 2022, care este „data descărcării” în decont.
Această situație ridică întrebări mai ample despre transparența și echitatea în industria editorială, mai ales într-o eră în care inteligența artificială folosește masiv conținut protejat. Autorii se simt deja vulnerabili, iar aceste încercări de a le diminua compensațiile nu fac decât să sporească neîncrederea. Pe de altă parte, editorii și agenții susțin că este vorba de erori administrative, nu de intenții rele. Cu toate acestea, numărul mare de rapoarte și repetarea acelorași tipare sugerează că problema ar putea fi mai profundă.
Pentru autorii afectați, există căi de contestare. Ei pot contacta administratorul decontului și pot furniza dovezi că drepturile le-au revenit sau că editorul nu are dreptul la 100% din plată. De asemenea, pot cere sprijinul organizațiilor precum Authors Guild, care oferă asistență juridică. Este esențial ca autorii să fie vigilenți și să verifice cu atenție orice notificare legată de decont, pentru a se asigura că primesc ceea ce li se cuvine.
De ce este important:
Această dispută nu este doar despre bani, ci despre principiul fundamental al drepturilor de autor într-o lume digitală tot mai complexă. Pe măsură ce companiile de inteligență artificială continuă să folosească opere literare pentru antrenarea modelelor, este crucial ca autorii să fie compensați corect și ca procesele de decontare să fie transparente și echitabile. Dacă editorii și agenții pot profita de confuzie pentru a obține mai mult decât li se cuvine, acest lucru subminează încrederea în întregul sistem și descurajează creativitatea. Mai mult, această situație evidențiază necesitatea unor reglementări mai clare și a unor mecanisme de supraveghere care să protejeze drepturile creatorilor, nu doar în Statele Unite, ci la nivel global. Este un semnal de alarmă pentru toți cei implicați în industria editorială și tehnologică, iar modul în care va fi rezolvată această problemă ar putea stabili un precedent important pentru viitoarele cazuri similare.
