Raportul publicat joi de agenția ONU pentru vreme arată că încălzirea globală accelerează într-un ritm alarmant. „Nu mai este o previziune îndepărtată, ci o certitudine aproape matematică”, a declarat un purtător de cuvânt al OMM. „Datele noastre indică faptul că, până la sfârșitul anului 2030, vom vedea cel puțin un an care va sparge toate recordurile termice.”
Mai mult, OMM estimează că există o șansă de 75% ca media temperaturilor pe cinci ani, între 2026 și 2030, să depășească pragul de 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Acesta este exact pragul pe care oamenii de știință l-au identificat drept limită critică pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice – valuri de căldură mortale, furtuni devastatoare și topirea accelerată a ghețarilor.
Acordul de la Paris, semnat în 2016 de aproape 200 de țări, stabilește obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5°C. Însă, așa cum subliniază raportul, acest obiectiv este calculat pe o perioadă de 20 de ani, ceea ce înseamnă că depășirile temporare nu fac ținta imposibilă. Totuși, tendința este clară: emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, iar angajamentele actuale ale statelor sunt insuficiente.
Un aspect deosebit de îngrijorător este încălzirea accelerată a Arcticii. Conform prognozelor OMM, temperaturile din această regiune – a doua cea mai rece de pe Pământ – vor fi cu 2,8°C peste media perioadei 1991-2020 în următoarele cinci ierni. Dacă estimările se adeveresc, Arctica se încălzește de peste trei ori și jumătate mai repede decât media globală. Consecințele sunt deja vizibile: topirea gheții marine, creșterea nivelului mărilor și perturbarea ecosistemelor fragile.
Michael Jacobs, profesor de economie politică la Universitatea Sheffield, a declarat pentru Al Jazeera că statele trebuie să acționeze mult mai hotărât. „Acest raport ne reamintește ceea ce prea mulți politicieni încearcă să ne facă să uităm: schimbările climatice se întâmplă, se agravează, iar singura modalitate de a le încetini este să trecem cât mai repede la energie regenerabilă și electrificare”, a spus Jacobs. „Războiul din Iran ne-a arătat cât de volatile sunt prețurile și aprovizionarea cu combustibili fosili. Lumea trebuie să accelereze, nu să abandoneze angajamentele asumate prin Acordul de la Paris.”
Raportul OMM mai avertizează că precipitațiile vor crește în Sahel, nordul Europei, Alaska și Siberia în următorii cinci ani, în timp ce Amazonul – numit adesea „plămânii Pământului” – va fi mai secetos. Această combinație de inundații și secetă extremă va afecta grav agricultura, resursele de apă și biodiversitatea.
Valul de căldură din Europa de Vest este doar un semn prevestitor. Miercuri, șeful ONU pentru climă, Simon Stiell, a declarat că temperaturile extreme sunt „un memento brutal” al pericolelor crizei climatice. „Știința este clară: schimbările climatice provocate de om fac aceste valuri de căldură mai frecvente și mai extreme”, a spus Stiell. „Protejarea vieților oamenilor, a afacerilor și a economiilor de căldura extremă și de celelalte costuri tot mai mari ale schimbărilor climatice este o sarcină fundamentală pentru fiecare națiune. Și începe cu renunțarea mult mai rapidă la dependența de combustibili fosili.”
În timp ce Marea Britanie se confruntă cu temperaturi de vară în plină primăvară, iar Arctica se topește într-un ritm fără precedent, întrebarea rămâne: vor reuși liderii lumii să transforme avertismentele în acțiuni concrete? Sau vom privi neputincioși cum recordurile termice se succed, an după an, până când pragul de 1,5°C va fi doar o amintire?
De ce este important:
Acest avertisment al ONU nu este doar un alt raport științific – este un semnal de alarmă pentru întreaga umanitate. Faptul că un an record termic este aproape sigur până în 2030 înseamnă că efectele schimbărilor climatice se accelerează mai rapid decât se anticipa. Pentru România, acest lucru se traduce prin valuri de căldură mai frecvente, secete prelungite, inundații și costuri economice uriașe. Deciziile pe care le luăm acum – investițiile în energii regenerabile, eficiența energetică și adaptarea la climă – vor determina cât de pregătiți vom fi să facem față acestor provocări. Ignorarea avertismentelor nu va face decât să agraveze criza.
