Contextul economic global a fost marcat de tensiuni geopolitice majore, iar Japonia, care importă aproximativ 95% din țițeiul său din Orientul Mijlociu, este deosebit de vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor energiei. Războiul din regiune a dus la o creștere semnificativă a costurilor energetice, ceea ce a determinat Banca Japoniei să acționeze pentru a preveni o deviere a inflației de la ținta de 2%. În comunicatul său, BOJ a subliniat că, deși inflația de bază a fost în linie cu obiectivele, creșterea prețurilor la petrol s-a transmis în lanțul de tranzacții între companii, ceea ce ar putea duce la scumpiri „pe o gamă largă de produse”.
Guvernul condus de prim-ministrul Sanae Takaichi a implementat deja măsuri pentru a controla prețurile energiei, inclusiv utilizarea rezervelor strategice de petrol și acordarea de subvenții pentru facturile de gaz și electricitate ale gospodăriilor. Aceste măsuri au contribuit la menținerea inflației de bază la un nivel relativ scăzut de 1,4% în aprilie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, BOJ consideră că riscurile inflaționiste pe termen mediu și lung sunt în creștere, ceea ce justifică o normalizare treptată a politicii monetare.
Min Joo Kang, economist senior pentru Coreea de Sud și Japonia la ING, a declarat că această majorare a dobânzii semnalează „o schimbare pozitivă pentru economia Japoniei, sugerând progrese către o creștere sustenabilă și stabilitate a prețurilor”. Kang a adăugat că BOJ consideră acum că ținta de inflație de 2% este realizabilă, ceea ce susține încrederea în normalizarea treptată a politicii monetare.
Această decizie vine după ce BOJ a început să se îndepărteze de dobânzile ultra-scăzute în 2024, când a renunțat la rata negativă de -0,1% și a efectuat prima majorare a dobânzii în 17 ani, în martie 2024. Japonia a fost prinsă într-o perioadă prelungită de creștere economică slabă și deflație, cunoscută sub numele de „deceniile pierdute”, după spargerea bulei speculative de la începutul anilor '90. Guvernele succesive au avut un succes limitat în a inversa declinul, deși economia a arătat recent semne de redresare.
Produsul Intern Brut al Japoniei a crescut cu 2,1% anualizat în primele trei luni ale acestui an, cea mai rapidă expansiune din ultimele șase trimestre. Această creștere, combinată cu majorarea dobânzii, sugerează că economia japoneză se îndreaptă către o perioadă de normalizare, deși rămân provocări semnificative, inclusiv dependența de importurile de energie și tensiunile geopolitice globale.
De ce este important:
Această decizie a Băncii Japoniei este crucială nu doar pentru economia niponă, ci și pentru piețele financiare globale. Majorarea dobânzii la cel mai înalt nivel din 1995 semnalează sfârșitul unei ere de politici monetare ultra-expansive, care au influențat fluxurile de capital internaționale și cursurile de schimb. Pentru investitori, aceasta înseamnă o posibilă apreciere a yenului și o schimbare a strategiilor de investiții în active japoneze. De asemenea, decizia reflectă modul în care conflictele geopolitice, cum ar fi războiul din Orientul Mijlociu, pot avea efecte de amploare asupra economiilor naționale, forțând băncile centrale să acționeze pentru a controla inflația. În contextul global actual, această mișcare ar putea influența și alte bănci centrale să își reevalueze propriile politici monetare, având în vedere presiunile inflaționiste similare din alte părți ale lumii.
