Ben-Gvir, cunoscut pentru pozițiile sale extremiste și pentru retorica incendiară, a promovat această lege ca pe o „victorie a justiției” împotriva „teroriștilor”. Legea, adoptată de Knesset în urmă cu câteva săptămâni, permite instanțelor militare să aplice pedeapsa capitală pentru palestinieni condamnați pentru atacuri mortale asupra israelienilor. Criticii, inclusiv organizații pentru drepturile omului, au denunțat-o ca fiind discriminatorie, deoarece se aplică doar palestinienilor și nu și cetățenilor israelieni, chiar și în cazuri similare.
Tortul aniversar, decorat cu un ștreang și cu inscripția „Execuții – acum o lege”, a fost prezentat de Ben-Gvir ca un simbol al „împlinirii promisiunilor” făcute electoratului său. În discursul ținut cu ocazia petrecerii, el a declarat: „Acesta este cel mai frumos cadou pe care l-am primit vreodată. Pedeapsa cu moartea pentru teroriști este ceea ce poporul Israel merită.” Reacțiile nu au întârziat să apară: avocați ai drepturilor omului, diplomați străini și chiar unii politicieni israelieni au condamnat gestul, considerându-l o „glumă macabră” și o „provocare periculoasă”.
Contextul regional este deosebit de tensionat. Conflictul israeliano-palestinian se află într-un punct critic, cu violențe în creștere în Cisiordania și în Fâșia Gaza. Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP) a emis un comunicat în care acuză guvernul israelian că „institutionalizează uciderea extrajudiciară” și că „transformă justiția într-un instrument de răzbunare”. La rândul său, Hamas a amenințat cu represalii, afirmând că „orice palestinian executat va fi răzbunat de sângele ocupanților”.
Ben-Gvir, liderul partidului de extremă dreapta „Puterea Evreiască”, a fost de multă vreme un susținător al pedepsei capitale. În trecut, el a fost condamnat pentru incitare la rasism și sprijin pentru organizații teroriste evreiești. Numirea sa în funcția de ministru al Securității Naționale, în decembrie 2022, a fost privită cu îngrijorare de comunitatea internațională, Statele Unite și Uniunea Europeană exprimându-și rezervele cu privire la influența sa asupra politicii de securitate.
Legea pedepsei cu moartea a fost adoptată cu o majoritate fragilă, după dezbateri aprinse în Knesset. Opoziția a susținut că aceasta încalcă principiile fundamentale ale dreptului internațional, inclusiv Convenția de la Geneva, care interzice pedepsele colective și discriminarea în aplicarea legii. Avocatul israelian pentru drepturile omului, Michael Sfard, a declarat pentru Al Jazeera: „Această lege este o pată pe obrazul justiției israeliene. Ea creează un sistem cu două viteze: unul pentru evrei, altul pentru palestinieni. Tortul lui Ben-Gvir este doar vârful icebergului unei politici de apartheid.”
Reacțiile internaționale nu au întârziat. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a calificat legea drept „o încălcare gravă a dreptului internațional” și a cerut Israelului să o abroge. Ambasadorul Uniunii Europene în Israel, Dimiter Tzantchev, a declarat că „pedeapsa cu moartea este întotdeauna inacceptabilă, indiferent de circumstanțe”. Statele Unite, deși aliat tradițional al Israelului, au exprimat „îngrijorare profundă” față de această măsură.
În ciuda criticilor, Ben-Gvir rămâne neclintit. El a promis că va accelera aplicarea legii și că va cere instanțelor militare să emită sentințe capitale „fără întârziere”. Analiștii politici consideră că această poziție face parte dintr-o strategie mai amplă de consolidare a bazei sale electorale, în perspectiva unor posibile alegeri anticipate. Sondajele recente arată că popularitatea sa a crescut în rândul coloniștilor și al evreilor ultra-naționaliști, dar a scăzut în rândul publicului moderat.
Evenimentul aniversar a readus în atenția publică și controversata sa carieră. În 1995, Ben-Gvir a fost implicat în proteste violente împotriva Acordurilor de la Oslo, iar în 2007 a fost condamnat pentru incitare la rasism împotriva arabilor. În calitate de ministru, el a ordonat măsuri dure împotriva deținuților palestinieni, inclusiv reducerea vizitelor familiilor și restricționarea accesului la apă și hrană în închisori. Organizația Amnesty International a documentat cazuri de tortură și tratamente inumane în centrele de detenție israeliene, iar Ben-Gvir a respins acuzațiile, numindu-le „propagandă anti-israeliană”.
Pe rețelele de socializare, fotografia tortului cu ștreang a devenit virală, generând mii de comentarii. Unii utilizatori au aplaudat „curajul” ministrului, în timp ce alții l-au acuzat de „glorificare a morții”. Jurnalista israeliană Mairav Zonszein a scris pe Twitter: „Un tort cu ștreang pentru a sărbători legea care permite uciderea palestinienilor. Aceasta este fața adevărată a guvernului Netanyahu.” Premierul Benjamin Netanyahu, deși nu a comentat direct incidentul, a fost criticat pentru că tolerează astfel de comportamente în coaliția sa.
În plan juridic, legea pedepsei cu moartea a fost deja contestată în fața Curții Supreme a Israelului. Petițiile depuse de organizații pentru drepturile omului susțin că legea este neconstituțională, deoarece încalcă principiul egalității în fața legii. Curtea urmează să se pronunțe în următoarele luni, iar decizia sa ar putea avea implicații majore asupra sistemului judiciar israelian.
De ce este important:
Acest incident nu este doar o simplă anecdotă despre un politician controversat, ci un semnal de alarmă cu privire la direcția în care se îndreaptă politica israeliană. Legalizarea pedepsei cu moartea pentru palestinieni, celebrată în mod grotesc de un ministru, reprezintă o escaladare periculoasă a violenței instituționalizate și o încălcare flagrantă a drepturilor omului. În contextul conflictului prelungit, astfel de măsuri nu fac decât să adâncească prăpastia dintre cele două popoare și să submineze orice șansă de pace. Comunitatea internațională trebuie să reacționeze ferm, iar cetățenii israelieni care cred în democrație și justiție trebuie să se opună acestor derapaje. Povestea tortului cu ștreang este, de fapt, povestea unei societăți care riscă să-și piardă umanitatea.
