Din total, 1,75 miliarde de dolari sunt alocați pentru investiții în faza de seed și early-stage, adică pentru companiile aflate la început de drum, iar restul de 4 miliarde de dolari merg către startup-uri aflate în faza de creștere. Este o împărțire care spune multe despre strategia Bessemer: nu vor doar să prindă trenul AI de la prima stație, vor să rămână la bord până când acesta ajunge la viteza maximă.
Bessemer nu este un nume nou în lumea capitalului de risc. Dimpotrivă, firma și-a construit reputația în era SaaS, cu un fler aproape legendar pentru identificarea câștigătorilor din zona enterprise. Box, DocuSign, Gainsight — toate au trecut prin portofoliul Bessemer la momentul potrivit. Acum, însă, firma își repoziționează întreaga identitate în jurul inteligenței artificiale.
De la începutul lui 2022, Bessemer a investit în peste 260 de companii native AI. Suma totală investită în startup-uri legate de inteligența artificială se ridică la aproximativ 3 miliarde de dolari, acoperind un spectru larg: de la companii care se ocupă de putere de calcul și infrastructură, la cele care dezvoltă modele fundaționale, unelte pentru dezvoltatori, aplicații la nivel de utilizator final și tehnologii agentice. În portofoliu se regăsesc nume sonore precum Anthropic, Cognition, Legora, Perplexity, Ramp, Shopify și Waymo.
Byron Deeter, partener în cadrul Bessemer, a declarat în anunțul oficial că „companiile native AI scalează mai repede decât orice altă categorie de tehnologie în care am investit până acum”. Este o afirmație curajoasă, dar nu lipsită de fundament. Ritmul de adopție al instrumentelor bazate pe inteligență artificială generative a depășit, în multe cazuri, curba de creștere a internetului mobil sau a cloud computing-ului la începuturile lor.
Există totuși un context mai larg pe care Deeter l-a subliniat într-un interviu pentru Bloomberg. Firmele de capital de risc sunt nevoite să-și mărească constant rezervele de capital, a explicat el, pentru că startup-urile rămân private mai mult timp decât în trecut. Ceea ce era cândva o excepție a devenit, în cuvintele sale, „o schimbare structurală permanentă”. Altfel spus, companiile nu se mai grăbesc să intre la bursă, iar investitorii trebuie să aibă buzunare suficient de adânci pentru a le susține pe termen lung.
Această dinamică explică parțial de ce fonduri de talia Bessemer strâng sume record. Dacă odată o companie promițătoare ajungea la IPO în cinci-șapte ani, acum poate rămâne privată un deceniu sau mai mult. Iar cine vrea să fie prezent la masa marilor tranzacții trebuie să aibă capitalul necesar pentru a scrie cecuri consistente, rundă după rundă.
Dar să nu ne pierdem în cifre. Întrebarea reală este: ce înseamnă această sumă pentru ecosistemul tech în ansamblu? Răspunsul scurt este că Bessemer nu face decât să confirme un trend pe care îl vedem deja de ceva vreme. Inteligența artificială a devenit centrul de greutate al investițiilor de capital de risc, iar firmele care nu reușesc să se poziționeze rapid riscă să rămână în afara jocului.
Există, desigur, și o doză de FOMO colectiv. Fiecare firmă mare de VC vrea să aibă în portofoliu cel puțin un Anthropic sau un OpenAI. Iar Bessemer, care a prins deja trenul cu Anthropic, are acum resursele să meargă și mai agresiv. Poziționarea „AI ca oportunitate a vieții” este o formulă pe care am mai auzit-o — și care, de fiecare dată, a fost urmată de o nouă revoluție tehnologică care a detronat-o. Așa a fost cu internetul, apoi cu cloud-ul, apoi cu SaaS-ul. Acum este rândul AI-ului.
Ce diferențiază totuși acest val de cele anterioare este viteza. Companiile native AI nu doar că se scalează rapid, dar o fac cu echipe mult mai mici și cu costuri operaționale semnificativ reduse. Un startup care acum câțiva ani ar fi avut nevoie de 50 de ingineri pentru a construi un produs viabil poate acum să funcționeze cu 10, datorită automatizării și instrumentelor AI. Această eficiență schimbă fundamental ecuația investițiilor.
Pe de altă parte, riscurile nu sunt de neglijat. Reglementările privind inteligența artificială se conturează în Europa și Statele Unite, costurile de calcul rămân ridicate, iar competiția pentru talente este acerbă. Nu toate cele 260 de companii din portofoliul AI al Bessemer vor ajunge la maturitate. Unele vor eșua, altele vor fi achiziționate, iar câteva — cele norocoase și bine conduse — vor deveni următorii giganți tech.
Este un pariu calculat, dar un pariu pe care Bessemer îl face cu ochii deschiși. Iar suma de 5,75 miliarde de dolari nu este doar o declarație de încredere în tehnologie, ci și o declarație de încredere în propria capacitate de a selecta câștigătorii. Rămâne de văzut dacă flerul care a funcționat în era SaaS se va traduce și în era AI. Istoria recentă sugerează că da, dar istoria mai veche ne învață că niciun lider nu rămâne pe tron la nesfârșit.
De ce este important:
Anunțul Bessemer nu este doar o știre despre o firmă de capital de risc care strânge bani. Este un barometru al întregii piețe tech. Când un jucător cu reputația și istoricul Bessemer alocă aproape 6 miliarde de dolari exclusiv pentru inteligență artificială, semnalul transmis antreprenorilor, investitorilor și chiar factorilor de decizie politică este clar: AI-ul nu mai este o nișă, ci axa centrală a inovației tehnologice globale. În plus, decizia de a păstra 4 miliarde pentru faza de creștere reflectă o realitate structurală a pieței — companiile rămân private mai mult timp, iar capitalul trebuie să le urmeze. Pentru România și Europa de Est, această dinamică este relevantă indirect: competiția globală pentru talent și capital se intensifică, iar startup-urile locale care activează în zona AI au acum șansa de a atrage atenția unor fonduri cu buzunare mult mai adânci. Pe termen lung, însă, întrebarea rămâne dacă acest val de investiții va produce valoare reală sau doar o bulă care va exploda la fel de spectaculos precum a crescut.
