Potrivit Biroului Primului Ministru din Nepal, confirmat vineri, 469 de persoane au fost declarate decedate, iar alte 977 sunt în continuare dispărute. Autoritățile chineze au raportat cel puțin trei morți în Tibet și 558 de dispăruți. Dintre cei dispăruți în Nepal, 644 sunt străini, ceea ce subliniază amploarea internațională a acestei drame. Aproximativ 1.550 de persoane au fost salvate până acum, dar mii de familii așteaptă cu sufletul la gură vești despre cei dragi.
Dezastrul s-a declanșat miercuri, când o prăbușire a unui ghețar a trimis un val masiv de gheață, stânci și noroi pe văile râurilor din Himalaya, îngropând sate întregi și distrugând drumuri, poduri și centrale hidroelectrice. Bishal Nath Upreti, președintele Centrului Nepalez pentru Managementul Dezastrelor, a declarat pentru Al Jazeera că situația este „extrem de dificilă” pentru cei rămași blocați în zona dezastrului, deoarece nu există drumuri de acces. „Aproximativ 42 de kilometri de drum au fost complet distruși, iar, cu excepția elicopterelor, salvatorii nu pot ajunge acolo”, a spus el. Aproximativ 800 de persoane au fost evacuate cu elicopterul, iar alte 700 pe uscat. Ajutoarele pentru supraviețuitori sunt transportate pe calea aerului, dar oamenii sunt disperați. „Au trecut deja peste 72 de ore, iar oamenii au nevoie urgentă de adăpost și hrană”, a adăugat Upreti.
Jurnalista Al Jazeera, Katrina Yu, care relatează de la Beijing, a subliniat că numărul dispăruților este de așteptat să crească. Nepalul a mobilizat 30.000 de membri ai forțelor de securitate pentru a căuta în văile îndepărtate, în timp ce China a trimis aproximativ 500 de militari și paramilitari, iar premierul Li Qiang a fost desemnat să supravegheze operațiunile. „Acest lucru este foarte, foarte rar și ne arată cât de urgentă și prioritară a devenit această misiune”, a comentat Yu.
Însă eforturile de salvare sunt acum complicate de temerile că inundații secundare ar putea lovi zona dezastrului. Toată atenția s-a îndreptat către un lac de baraj nou format, situat la granița dintre Nepal și China. Ambele țări au avertizat că acesta este instabil și riscă să cedeze. Lacurile de baraj se formează atunci când inundațiile sau alunecările de teren blochează un râu, captând o masă de apă în spatele unui baraj natural de resturi. Autoritățile chineze au avertizat că lacul conține aproximativ 2 milioane de metri cubi de apă și se așteaptă să primească încă 3 milioane de metri cubi în următoarele trei zile. Această presiune suplimentară ar putea duce la ruperea barajului, eliberând un val devastator care ar amplifica și mai mult dezastrul.
Între timp, echipele de salvare și militare care încearcă să ajungă la portul de frontieră Gyirong, unde clădirile sunt îngropate sub un metru și jumătate de noroi, au primit ordin să își oprească activitatea din cauza riscului de alunecare de teren. „Aceasta introduce un fel de ceas ticăind anxios”, a explicat Yu, deoarece echipele se grăbesc să găsească supraviețuitori și să recupereze cadavre înainte ca mai mult noroi să facă operațiunea și mai periculoasă.
Reacția internațională nu a întârziat să apară, dar Nepalul a anunțat vineri că nu are nevoie de asistență internațională pentru căutări. „Oferta de ajutor este firească. Agențiile noastre de securitate efectuează operațiunea de căutare și salvare. Deocamdată nu avem nevoie de un astfel de ajutor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lok Bahadur Chhetri. Jurnalista Al Jazeera, Minelle Fernandez, care relatează de la Kathmandu, a explicat că Nepalul nu respinge complet ofertele de ajutor, dar a decis, la sfatul armatei și al poliției, că poate gestiona singur operațiunile inițiale de salvare. „Au făcut apel la alte forme de ajutor, poate plăți în numerar, pentru că, evident, este o sarcină uriașă”, a spus ea.
În apropierea Spitalului Universitar din Tribhuvan, Fernandez a observat mulțimi adunate în jurul instituției, întrebând de cei dispăruți. „Toată lumea luptă pentru răspunsuri, așteaptă o rază de speranță, iar acum aceasta este greu de găsit”, a relatat ea. Scenele de disperare se repetă în tot Nepalul, iar amploarea tragediei depășește orice estimare inițială.
Această catastrofă readuce în prim-plan vulnerabilitatea regiunii himalayene la schimbările climatice. Topirea accelerată a ghețarilor, cauzată de creșterea temperaturilor globale, crește riscul de prăbușiri și inundații fulgerătoare. Oamenii de știință avertizează de ani de zile că astfel de evenimente vor deveni mai frecvente și mai intense. De asemenea, lacurile de baraj formate în urma acestor fenomene reprezintă o bombă cu ceas ecologică, care amenință comunitățile din aval.
În timp ce echipele de salvare continuă să lupte contra cronometru, iar familiile își plâng morții, comunitatea internațională privește cu îngrijorare spre Himalaya. Lecția acestui dezastru este clară: trebuie investit masiv în sisteme de avertizare timpurie, în infrastructură rezistentă și în planuri de evacuare eficiente. Fiecare oră pierdută înseamnă vieți pierdute, iar natura nu așteaptă pe nimeni.
De ce este important:
Această tragedie subliniază impactul devastator al schimbărilor climatice asupra regiunilor montane fragile, unde comunitățile sunt expuse unor riscuri tot mai mari. Bilanțul uman uriaș și amenințarea unui nou dezastru, cauzat de lacul de baraj, arată necesitatea urgentă a unor măsuri de adaptare și prevenire. De asemenea, modul în care Nepalul și China gestionează criza, inclusiv coordonarea internațională, oferă lecții valoroase pentru viitoarele situații de urgență. Este un semnal de alarmă pentru liderii mondiali să acționeze concret împotriva încălzirii globale și să sprijine comunitățile vulnerabile din întreaga lume.
