Mai mult de cinci luni au trecut de la alegerile parlamentare din Irak, iar Coordinația Framework – cel mai mare bloc parlamentar de partide shia – nu a reușit încă să-și aleagă un candidat la funcția de prim-ministru, în timp ce tensiunile interne și presiunile externe, în special de la Statele Unite și Iran, cresc. Conform constituției irakiene, blocul are până la 26 aprilie pentru a numi un prim-ministru, iar termenul de 15 zile de la numirea președintelui a expirat în curând, crescând presiunea pentru a rezolva criza.
Blocul, care deține aproximativ 185 din 329 de scaune în parlament, este împărțit între faziuni liderate de prim-ministrul în funcție Mohammed Shia al-Sudani, care vizează un al doilea mandat, și fostul prim-ministru Nouri al-Maliki, o figură pro-iraniană controversată, căreia ei Statele Unite se opusă ferm, avertizând că vor opri orice sprijin pentru Irak dacă el va fi ales. Al-Maliki, accusat de politică sectară și de a fi contribuit la apariția ISIS în timpul mandatului său (2006-2014), a încercat să se relanseze în politica în ianuarie, dar a fost întâmpinat de mesaje dure din partea lui Donald Trump, care a declarat pe Truth Social că alegerea lui ar duce la „sărăcia și caosul total“ și că Statele Unite nu vor mai sprijini Irak în condițiile acestea.
În acest context, a apărut o alternativă: Bassem al-Badri, actualul președinte al Comisiei de Responsabilitate și Justiție, organismul responsabil pentru aplicarea dezbaathizării – procesul de eliminare a membrilor vechiului parti Baath din instituțiile de stat. Al-Badri nu conduce un parti politic propriu, ceea ce îl face atractiv pentru unele faziuni din cadrul Framework-ului, care caută un prim-ministru care nu să-și impună autoritatea peste bloc, ci să respecte consiliul colectiv. El are deja sprijinul șapte din cei doisprezece lideri ai blocului, dar are nevoie de opt voturi – o majoritate de două treimi – pentru a obține nominarea conform regulilor interne.
Vizita neanunțată a lui Ismail Qaani, comandantul forței Quds, ramura externă a Corpului Gardelor Revoluționare Islamice (IRGC), la Baghdad la sfârșit de săptămână, a fost interpretată ca o încercare iraniană de a desbloca deadlock-ul. Conform unor surse, vizita a avut loc la cererea prim-ministrului în funcție, al-Sudani, și a avut ca scop să convinge Framework-ul să nu susțină candidatura lui al-Badri, deși al-Badri este, de fapt, văzut de unele surse iraniene ca un candidat potrivit – exact pentru că nu este un lider de partid puternic și poate fi mai ușor controlat.
Qaani s-a întâlnit cu lideri cheieni, inclusiv Abu Fadak al-Mohammadawi, șeful stafului Forțelor de Mobilizare Populară (PMF – Hashd al-Shaabi), o umbrellă de grupe armate shia cu strânse legături cu Iran, precum și cu al-Maliki, al-Sudani și altri reprezenți ai Framework-ului. Unele surse sugerează că al-Mohammadawi ar conduce eforturile de a bloca candidatura lui al-Sudani pentru un al doilea mandat, în timp ce altii cred că Iranul preferă un prim-ministru slab, pe care să-l poată manipula pentru a-și menține influența în Irak, mai ales în contextul războiului dintre Statele Unite și Israel pe terenul iranien, care a dus la atacuri de către grupe pro-iraniene irakiene împotriva having americană.
Akeel Abbas, un cercetător bazat în Washington, a declarat: „Iranii se confruntă cu o provocare existențială mai mare – războiul americano-israeli – și nu sunt interesați să rezolve criza irakienă de prim-ministru. Vreau un prim-ministru slab, prin intermediul căruia să obțină ce văzut“.
Deși Statele Unite au declarat oficial că nu au o preferință pentru alt candidat în afara opunerii la al-Maliki, există semne de presiune indirectă. Ambasada americană din Baghdad a reafirmat că va respecta instrucțiunile lui Trump, care spune că sprijinul va fi oprit dacă al-Maliki va fi ales. Totuși, nu au trimis mesaje clare privind candidatura lui al-Badri, deși acestuia ii sunt atribuite legături cu partia Dawa a lui al-Maliki și se l acuză de aplicarea selectivă a dezbaathizării.
În paralel, Statele Unite au continuat să exercite presiune economică: o ordine executivă emanată inițial de George W. Bush, care protejează veniturile irakiene de petrol deponate la Federal Reserve Bank of New York, este prevăzută să expire în mai. Dacă Trump nu o va reînnoi, creșteri pot să înceapă să solicite fondurile și tribunalele americane să le blocheze, ceea ce ar putea bloca plățile de salarii publici și să duce la o crize economică.
De asemenea, pe 17 aprilie, Departamentul de Stat al SUA a sancționat șapte comandanți de milice legate de grupuri precum Asa’ib Ahl al-Haq, Kata’ib Hezbollah și alții – toate părți ale „Axei Rezistenței“, rețeaua de gruppi politici și armati aliniați cu Iran printr-o parte din Middle East.
În timp ce negociările dintre Iran și Statele Unite rămân nesigoure, liderii irakieni admite că nu vor putea găsi o soluție până nu vor fi clare rezultatele acestui dialog. „Nu există o formulă castigatoare în cadrul Framework-ului încă, și nu va exista până nu vom vedea ce se va întâmpla în negociările irano-americane“, a declarat Mehdi Khaz’al, analist politic și șef al Fundatiei Al-Kalima pentru Dialog și Dezvoltare.
În timp ce Irakul se confruntă cu o dintre cele mai complexe crize politice de la 2003, alegerea primului ministru va fi nu doar o problemă internă, ci un test al abilității țării de a naviga între rivalitățile regionale și globale – cu Statele Unite și Iran pe două muchii ale aceleiași sabie.
Blocul guvernant shia din Irak se bate cu timpul pentru a alege un prim-ministru în fața preselor americane și iraniene
