Minerii, profesorii, grupurile indigene și sindicatele au contribuit la organizarea protestelor, menite să exprime nemulțumirea față de guvernul de centru-dreapta condus de Rodrigo Paz. Bolivia se confruntă cu o criză economică istorică, considerată cea mai gravă din ultimele decenii. Rezervele de valută ale guvernului s-au prăbușit, pe măsură ce exporturile Boliviei au încetinit. Printre cele mai afectate a fost gazul natural. Vaste rezerve de combustibil au fost descoperite la sfârșitul secolului al XX-lea, iar timp de aproape trei decenii, aceste zăcăminte de gaze naturale au alimentat economia Boliviei, transformând țara sud-americană într-un important exportator de energie. Însă, în 2022, dinamica s-a inversat, pe fondul unei gestionări deficitare și al scăderii rezervelor. De atunci, Bolivia a fost nevoită să importe combustibil din străinătate, ceea ce a agravat criza economică. În prezent, în multe părți ale țării se înregistrează cozi lungi la benzinării și penurii de produse de bază, precum alimentele.
Paz, ales în octombrie, a făcut campanie pe promisiunea de a atenua stresul economic. Dar, de la preluarea mandatului, a stârnit indignare prin eliminarea unei subvenții pentru combustibil care dura de două decenii și prin împingerea spre privatizarea companiilor de stat. La începutul acestei luni, protestele au forțat abrogarea unei măsuri de reformă funciară, Legea 1720, despre care criticii susțineau că ar putea fi folosită pentru a deposeda micii proprietari rurali în favoarea marilor exploatații.
Guvernul bolivian estimează că în ultimele săptămâni au fost ridicate 22 de baricade rutiere în toată țara. Unii protestatari cer demisia lui Paz: alegerea sa din octombrie a marcat sfârșitul a aproape două decenii de guvernare a Mișcării pentru Socialism (MAS). Biroul lui Paz, însă, a acuzat demonstrațiile că întrerup aprovizionarea cu bunuri esențiale a orașelor precum La Paz, care găzduiește sediul guvernului. Prețurile alimentelor au crescut de la începutul blocajelor, iar guvernul susține că trei persoane au murit din cauza imposibilității de a ajunge la spitale.
Potrivit purtătorului de cuvânt prezidențial, Jose Luis Galvez, raidul de sâmbătă împotriva protestatarilor a fost conceput pentru a crea un „coridor umanitar” care să asigure liberul flux de provizii către spitalele din La Paz. La începutul acestei săptămâni, Paz i-a mulțumit și omologului său argentinian, Javier Milei, pentru asistența umanitară trimisă Boliviei. „Acest gest de solidaritate nu numai că întărește legăturile istorice de fraternitate dintre națiunile noastre, dar reprezintă și o ușurare vitală pentru comunitățile noastre în vremuri de mare nevoie”, a scris Paz pe rețelele sociale vineri. „Argentina este alături de poporul bolivian și sprijină autoritățile alese democratic împotriva celor care încearcă să destabilizeze țara și să obstrucționeze calea spre libertate și progres”, a declarat președintele argentinian.
Analiză: Această operațiune de amploare reflectă tensiunile profunde din societatea boliviană. Criza economică, agravată de epuizarea rezervelor de gaze naturale și de măsurile nepopulare ale lui Paz, a generat o opoziție largă, care reunește grupuri diverse – de la mineri la profesori și comunități indigene. Abrogarea Legii 1720 arată că guvernul este dispus să facă concesii, dar nu suficient de mari pentru a calma spiritele. Intervenția militară riscă să escaladeze violențele și să adâncească diviziunile politice. Sprijinul lui Javier Milei, un lider de extremă dreapta, subliniază realinierea geopolitică a Boliviei, care se îndepărtează de alianțele tradiționale cu stânga latino-americană. În același timp, blocajele rutiere au efecte umanitare grave, iar guvernul încearcă să-și justifice acțiunile prin necesitatea de a salva vieți. Rămâne de văzut dacă această strategie va reuși să restabilească ordinea sau va alimenta și mai mult nemulțumirea populară.
