Hajj este pelerinajul anual la Mecca, Arabia Saudită. Este al cincilea și ultimul pilon al Islamului, alături de declarația de credință (shahada), cele cinci rugăciuni zilnice, caritatea obligatorie (zakat) și postul din luna Ramadan. Cuvântul provine din rădăcina arabă „h-j-j”, care înseamnă „a intenționa o călătorie” sau „a porni cu un scop definit”. Este obligatoriu o dată în viață pentru toți musulmanii adulți care sunt fizic și financiar capabili să întreprindă călătoria.
Hajj se desfășoară între zilele 8 și 12 (sau 13) ale lunii Dhul-Hijjah, a 12-a și ultima lună a calendarului islamic. Momentul cade la aproximativ 70 de zile după sfârșitul Ramadanului, deși poate varia ușor în funcție de ciclul lunar. În 2026, Hajj va avea loc între 25 și 27 mai, dar mulți pelerini sosesc în Arabia Saudită cu săptămâni înainte pentru a se pregăti. Deoarece calendarul islamic urmează un ciclu lunar, cu luni de 29 sau 30 de zile, Hajj se deplasează cu 10 până la 12 zile mai devreme în fiecare an în calendarul gregorian.
Musulmanii cred că Hajj este o poruncă directă de la Dumnezeu, așa cum este subliniat în Coran. „Pelerinajul de adio” al Profetului Muhammad din anul 632 d.Hr. a confirmat pașii în al 10-lea an al calendarului islamic, iar acesta este menționat în Coran de aproape o duzină de ori. Călătoria este una spirituală și se consideră că le permite musulmanilor să caute iertare, să-și purifice sufletele și să-și demonstreze supunerea față de Dumnezeu.
Musulmanii efectuează multe rituri și ritualuri în timpul celor cinci zile de Hajj, care pot fi explicate în următorii pași:
1. Intră în starea de ihram
Înainte de a intra în Mecca, pelerinii intră într-o stare sacră cunoscută sub numele de ihram. După ce își fac intenția de a efectua Hajj, bărbații se schimbă în două veșminte albe, iar femeile poartă ținute modeste. Îmbrăcămintea de bază simbolizează egalitatea, umilința și unitatea în fața lui Dumnezeu, unde diferențele de naționalitate, bogăție și statut dispar.
2. Tawaf în jurul Kaabei
După ce intră în Mecca, pelerinii înconjoară Kaaba – o clădire cubică de la Masjid al-Haram (Marea Moschee) care servește drept qibla, direcția în care se orientează musulmanii în timpul rugăciunii – de șapte ori în sens invers acelor de ceasornic. Acest ritm comun simbolizează unitatea în închinarea la Unicul Dumnezeu.
3. Sa’i între Safa și Marwa
Pelerinii pot efectua apoi sa’i, un ritual de a merge de șapte ori între dealurile Safa și Marwa. Ritualul retrăiește căutarea apei în valea deșertică a Meccăi de către soția Profetului Avraam (Ibrahim), Hagar (Hajar), pentru fiul lor, Ismail (Ismail), înainte ca fântâna Zamzam să apară. În tradiția islamică, această fântână a furnizat apă pură în deșertul arid de peste 4.000 de ani și continuă să hrănească pelerinii și astăzi.
4. Noaptea în Mina
Pelerinii se îndreaptă apoi spre Mina, la aproximativ 8 km (5 mile) est de Kaaba, unde vor petrece noaptea în rugăciune și reflecție. Mina este cunoscută drept „orașul corturilor” datorită întinderii vaste de 100.000 de corturi albe care găzduiesc milioanele de pelerini.
5. Ziua de Arafah
În a doua zi a Hajj-ului, pelerinii sosesc devreme pe câmpiile Muntelui Arafat, la aproximativ 15 km (9 mile) de Mina. Ei petrec după-amiaza în wuquf (stare în picioare) de la amiază până la apus, rugându-se și pocăindu-se. Arafah este cel mai important ritual al Hajj-ului și simbolizează o previzualizare a Zilei Judecății. Musulmanii din întreaga lume sunt încurajați să postească în această zi și să se angajeze în rugăciune și reflecție.
6. Muzdalifah
După apus, pelerinii călătoresc spre Muzdalifah, la 9 km (5,5 mile) distanță. Acolo, ei efectuează rugăciunile maghrib și isha înainte de a colecta pietricele pentru ritualul din ziua următoare.
7. Eid al-Adha și lapidarea diavolului
În această zi, musulmanii din întreaga lume sărbătoresc prima zi de Eid al-Adha, sau sărbătoarea sacrificiului. În zorii zilei, pelerinii efectuează o serie de ritualuri, începând cu întoarcerea la Mina. Pelerinii intră în Mina, unde aruncă șapte pietricele la cel mai mare dintre cei trei stâlpi de piatră. Acest ritual reprezintă lapidarea diavolului, simbolizând respingerea ispitelor lui Satan.
8. Sacrificiul și tunderea
Pelerinii, sau agenții în numele lor, oferă un sacrificiu de animal în amintirea disponibilității lui Avraam de a-și sacrifica fiul în ascultare de Dumnezeu. Bărbații își rad sau tund capul, iar femeile tund o mică parte din păr. Aceasta simbolizează reînnoirea spirituală.
9. Întoarcerea la Mecca
Pelerinii se întorc la Mecca pentru a efectua tawaf, înconjurând Kaaba, urmat de sa’i, mergând de șapte ori între dealurile Safa și Marwa.
10. Lapidarea în zilele următoare
Pelerinii se întorc la Mina și efectuează rami (lapidarea) tuturor celor trei stâlpi de piatră în fiecare zi. Cei care rămân pentru o zi în plus repetă ritualul de lapidare la toți cei trei stâlpi încă o dată.
11. Tawaf de rămas bun
Înainte de a părăsi Mecca, pelerinii efectuează un tawaf final în jurul Kaabei, cunoscut sub numele de tawaf al-wada sau „tawaf de rămas bun”, semnificând o despărțire spirituală de sanctuarul sfânt.
Eid al-Adha
Musulmanii marchează sfârșitul Hajj-ului cu Eid al-Adha, sărbătorit pe 10 Dhul-Hijjah și care durează până la trei zile în multe țări. Ziua începe cu o rugăciune specială la scurt timp după răsărit, pe măsură ce musulmanii se adună în moschei sau în spații deschise, îmbrăcați în cele mai bune haine. Restul zilei este petrecut împărțind mese, făcând schimb de cadouri și vizitând familia și prietenii. Salutul „Eid Mubarak”, care înseamnă „Eid binecuvântat”, este frecvent schimbat.
Eid al-Adha implică și ritualul sacrificiului de animal, cunoscut sub numele de Qurbani. Musulmanii care pot face acest lucru sacrifică o oaie, o capră, o vacă sau o cămilă, iar carnea este împărțită în trei părți: una pentru familie, una pentru rude și prieteni și una pentru cei nevoiași.
De ce este important:
Hajj și Eid al-Adha nu sunt doar evenimente religioase, ci și momente de unitate globală, reflecție spirituală și solidaritate. Înțelegerea acestor ritualuri ajută la promovarea respectului intercultural și la combaterea stereotipurilor. Pentru musulmani, Hajj reprezintă o reînnoire a credinței și o oportunitate de a cere iertare, iar pentru comunitatea globală, este o reamintire a valorilor comune de umilință, generozitate și compasiune.
