Indonezia se grăbește să construiască o nouă capitală, promițând un oraș mai verde și futurist. Dar mulți cetățeni nu sunt convinși că va corespunde vreodată viziunii ambițioase anunțate de guvern.
Proiectul ambițios numit Nusantara, situat pe insula Borneo, în provincia Kalimantan Est, reprezintă una dintre cele mai mari inițiative de urbanism din lume. Președintele Indoneziei, Joko Widodo, a anunțat pentru prima dată planurile de mutare a capitalei în 2019, susținând că Jakarta, actuala capitală, se scufundă inexorabil în sol, fiind afectată de suprapopulare, poluare și congestie rutieră extremă.
Nusantara promite să fie un oraș sustenabil, alimentat în proporție de 80% din energie regenerabilă, cu zone verzi extinse, transport public modern și tehnologie de ultimă generație integrată în viața cotidiană. Guvernul indonezian a prezentat viziunea unei capitale inteligente, unde clădirile inteligente comunică între ele, unde drone autonome livrează pachete și unde mașinile electrice circulă pe șosele special concepute.
Cu toate acestea, pe măsură ce lucrările avansează, entuziasmul inițial este umbrit de dubii tot mai mari. Criticile vin din multiple direcții: de la ecologiști îngrijorați de impactul asupra pădurilor tropicale și a habitatelor faunei sălbatice, până la analiști economici care pun la îndoială viabilitatea financiară a proiectului, și până la cetățeni obișnuiți care se întreabă de ce guvernul investește miliarde de dolari într-un proiect futurist în loc să rezolve problemele stringente ale orașelor existente.
Costurile estimate ale proiectului variază considerabil, unele estimări ridicându-se la peste 30 de miliarde de dolari, sumă care ridică semne de întrebare într-o țară unde multe regiuni încă se luptă cu sărăcia și subdezvoltarea infrastructurii. Deși guvernul a susținut că mare parte din finanțare va proveni din investitori privați și parteneriate public-privat, progresul în atragerea acestor fonduri a fost mai lent decât cel anticipat.
Pe teren, imaginile dezvăluie un peisaj contrastant: clădiri governamentale moderne se înalță alături de zone încă neumblate, iar drumuri largi brăzdează terenuri care acum câțiva ani erau acoperite de păduri dense. Localnicii din zonele înconjurătoare au opinii împărțite. Unii au primit compensații pentru terenurile lor și văd în noua capitală o oportunitate de dezvoltare economică. Alții, în special comunitățile indigene, susțin că drepturile lor asupra pământurilor ancestrale nu au fost respectate adecvat.
Din punct de vedere al sustenabilității, promisiunile verzi ale proiectului sunt privite cu scepticism. Borneo, insula pe care se construiește Nusantara, găzduiește unele dintre cele mai importante ecosisteme tropicale din lume, inclusiv păduri virgine și specii pe cale de dispariție precum orangutanii. Deși guvernul a promis că va planta milioane de copaci și va crea zone verzi, criticii susțin că amprenta inițială a construcțiilor contrazice angajamentele ecologice asumate.
În ciuda tuturor acestor provocări, guvernul indonezian continuă să avanseze cu proiectul, programând inaugurarea oficială a primei faze pentru 2024, odată cu ceremoniile prilejuite de Ziua Națională a Indoneziei. Președintele ales Prabowo Subianto, care va prelua mandatul în octombrie 2024, a declarat că va continua proiectul, deși a anunțat că se va concentra mai mult pe finalizarea proiectelor deja începute decât pe expansiune.
Pentru mulți indonezieni, îndoielile nu sunt neapărat legate de capacitatea tehnică de a construi clădiri și drumuri, ci de capacitatea guvernului de a transforma o viziune ambițioasă într-un oraș funcțional, locuit și iubit de cetățenii săi. Jakarta va rămâne centrul economic și financiar al țării, astfel că mutarea simbolică a capitalei administrative ridică întrebări legitime despre beneficiile reale ale acestui efort colosal.
Viitorul Nusantara rămâne incert, pendulând între promisiunea unui model de dezvoltare urbană sustenabilă și realitatea unui proiect mega-scump, controversat și plin de provocări. Indonezia pariază pe un viitor futurist, dar prezentul îi amintește că visurile grandoase adesea se confruntă cu obstacole practice greu de anticipat.
Capitala Indoneziei viitorului se confruntă cu îndoieli în prezent
