În marea schemă a lucrurilor, dezvăluirile recente despre Manus ar putea părea șocante doar pentru cei care nu au urmărit cu atenție traiectoria ascendentă, dar periculoasă, a startup-urilor chinezești de inteligență artificială. Realitatea crudă este că ceea ce se întâmplă în acest moment cu Manus reprezintă capitolul cel mai puțin surprinzător dintr-o poveste complexă, marcată de ambiții geopolitice, trădări corporatiste și o cursă tehnologică care nu cunoaște limite geografice.
Pentru a înțelege pe deplin amploarea acestei situații, trebuie să privim tabloul de ansamblu. Statele Unite și China sunt angajate într-o cursă antrenantă pentru a construce cel mai puternic sistem de inteligență artificială de pe planetă. Este o competiție cu mize existențiale, unde avantajul tehnologic se traduce direct în supremație economică și militară. În acest context, Beijingul pompează miliarde de dolari în modele autohtone, își strânge controlul asupra sectorului tehnologic și privește cu nervozitate cum cea mai bună talentată din domeniul AI este atrasă irezistibil către companiile americane.
Manus a reușit performanța de a deveni unul dintre cele mai discutate startup-uri de AI din China, reușind să navigheze prin aceste ape tulburi, cel puțin pentru o vreme. Compania a atras atenția în primăvara anului trecut printr-un videoclip demonstrativ care prezenta un agent AI capabil să evalueze candidați pentru locuri de muncă, să planifice vacanțe și să analizeze portofolii de acțiuni. Mai mult decât atât, echipa Manus a avut tupeul de a susține că produsul lor depășește ca performanță „Deep Research” de la OpenAI. Această afirmație îndrăzneață a pus compania pe harta tehnologică globală.
Într-o mișcare care a stârnit uimire în întreaga industrie, Benchmark – firma de capital de risc din Silicon Valley, cunoscută pentru rafinamentul investițiilor sale – a condus o rundă de finanțare de 75 de milioane de dolari, evaluând Manus la jumătate de miliard de dolari. Această investiție a ridicat semne de întrebare încă de la început. Senatorul american John Cornyn a reacționat prompt, lansând pe Twitter o întrebare retorică care rezuma neliniștea din Washington: „Cui i se pare o idee bună ca investitorii americani să subvenționeze cel mai mare adversar al nostru în domeniul AI, doar pentru ca Partidul Comunist Chinez să folosească acea tehnologie pentru a ne provoca economic și militar? Cu siguranță nu mie.”
Până în luna decembrie, Manus se bucura de o creștere explozivă, având milioane de utilizatori și generând venituri recurente anuale de peste 100 de milioane de dolari. A fost momentul în care Meta a intrat în scenă. Mark Zuckerberg, care a pariat viitorul companiei pe inteligența artificială, a decis să achiziționeze startup-ul pentru suma impresionantă de 2 miliarde de dolari.
Dar Manus nu s-a vândut pur și simplu unui cumpărător american. Compania a petrecut o mare parte a anului trecut încercând activ să iasă din sfera de influență a Chinei. Manus și-a mutat sediul central și echipa de bază de la Beijing la Singapore, și-a restructurat proprietatea și, după anunțarea tranzacției cu Meta, gigantul american s-a angajat să taie toate legăturile cu investitorii chinezi ai Manus și să închidă complet operațiunile din China. Din toate punctele de vedere, Manus încerca să devină o companie singaporeză.
Această succesiune de evenimente a ridicat sprâncenele la Washington, dar la Beijing a provocat o furie greu de descris în cuvinte. China are un termen specific pentru acest tip de situație: „vânzarea recoltelor tinere”. Expresia se referă la companiile de AI autohtone care se mută în străinătate și se vând cumpărătorilor străini înainte de a se maturiza complet, luând cu ele proprietatea intelectuală și talentul. Beijingul urăște acest fenomen și a petrecut ani de zile stabilind clar că nicio companie nu operează în afara razei sale de acțiune.
Cu toții ne amintim momentul din 2020 când Jack Ma a ținut un discurs în care critica ușor reglementatorii chinezi. Ceea ce a urmat a fost o lecție dură pentru întreaga industrie: Ma a dispărut din viața publică timp de luni de zile, IPO-ul grupului Ant a fost anulat peste noapte, iar Alibaba a primit o amendă de 2,8 miliarde de dolari. China a petrecut următorii doi ani demontând metodic propriul sector tehnologic aflat în plin avânt, ștergând sute de miliarde de dolari din valoarea de piață. Liderii chinezi sunt multe lucruri, dar subtili nu sunt printre ele.
De aceea, nu a fost o surpriză totală când Financial Times a raportat marți că fondatorii Manus, Xiao Hong și Ji Yichao, au fost convocați la o întâlnire în această lună cu Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă din China. Li s-a comunicat că nu vor părăsi țara pentru o perioadă. Nu au fost formulate acuzații formale – doar o anchetă pentru a determina dacă tranzacția cu Meta a încălcat regulile de investiții străine ale Beijingului. Beijingul numește acest lucru o „revizuire reglementară de rutină”.
La un moment dat, cineva de la Manus probabil a crezut că a reușit să scape de sub radar, și poate că încă vor reuși. Dar, având în vedere mizele cursei pentru inteligența artificială, acest lucru a fost întotdeauna un pariu uriaș. Acum, Beijingul vrea răspunsuri, iar fondatorii Manus se pare că nu merg nicăieri până când autoritățile chineze nu le obțin. Este un punct de inflexiune care demonstrează, încă o dată, că în războiul tehnologic global, granițele sunt mai degrabă ideologice decât geografice.
Capitolul cel mai puțin surprinzător din saga Manus: confruntarea inevitabilă dintre Beijing și Silicon Valley
