Anunțul a venit din partea editurii Faber, care a explicat, într-un comunicat transmis săptămâna aceasta, că legislația actuală din Regatul Unit a creat o situație imposibilă: editura nu mai poate transfera câștigurile din vânzările autoarei către aceasta. „A vinde opera unui scriitor fără a putea transfera câștigurile este o situație inacceptabilă pentru un editor", au transmis reprezentanții Faber. Decizia vine după ce Rooney a anunțat anul trecut că va direcționa o parte din veniturile generate de cărțile sale către Palestinian Action, organizație care susține că folosește „tactici perturbatoare" împotriva companiilor considerate complice la ceea ce ea numește „opresiunea palestinienilor".
Trebuie spus că Palestinian Action a atras atenția autorităților britanice prin acțiuni din ce în ce mai radicale. Membrii grupării au vizat facilități ale unui producător israelian de armament și, într-un incident deosebit de grav, au reușit să pătrundă în cea mai mare bază aeriană britanică, unde au vopsit în rou-sânge două avioane militare. Gestul a fost justificat de activiști ca protest față de sprijinul militar acordat de Regatul Unit Israelului. Tot Palestinian Action s-a aflat în spatele vandalismului de la un teren de golf al președintelui Donald Trump în Scoția, în martie anul trecut, unde au scris cu vopsea „Gaza is not 4 sale". Trump nu a ezitat să-i eticheteze drept „teroriști" pe rețelele sociale.
Interzicerea organizației în iulie anul trecut a reprezentat o premieră în istoria legislativă britanică: pentru prima dată, o organizație care nu militează explicit pentru violență împotriva persoanelor a primit eticheta de grupare teroristă. Guvernul de la Londra a motivat decizia prin distrugerile materiale cauzate, afirmând că metodele grupării au devenit „mai agresive" și că membrii „demonstrează o disponibilitate de a folosi violența". Totuși, criticii nu au întârziat să apară. Volker Türk, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, a cerut retragerea deciziei, numind-o „disproporționată și inutilă". La fel, Amnesty International UK a atras atenția asupra definiției „profund viciate și excesiv de largi" a terorismului în legislația britanică.
Aici apare dimensiunea cu adevărat tulburătoare a cazului. Conform legii din Regatul Unit, oricine oferă asistență financiară grupării Palestinian Action riscă până la 14 ani de închisoare. Rooney, care trăiește în Irlanda, a mărturisit că a renunțat la deplasările în Marea Britanie, temându-se de arestare. Cu toate acestea, într-un articol de opinie publicat în The Irish Times, scriitoarea și-a apărat poziția fără echivoc: „Dacă asta mă face o susținătoare a terorii conform legislației britanice, fie". Acolo a anunțat că intenționează să folosească veniturile din Marea Britanie ale operelor sale pentru a susține în continuare Palestinian Action. Acum, însă, cartea respectivă va rămâne pur și simplu închisă, pentru că nu vor mai exista venituri.
Într-un comunicat transmis către presa internațională, Rooney s-a arătat neclintită: „Am depus toate eforturile pentru a fi sinceră cu publicul despre convingerile și intențiile mele, și sunt pe deplin pregătită să accept consecințele". Această atitudine reflectă o determinare care amintește de alte figuri literare care și-au asumat riscuri pentru principiile lor, dar contextul actual o face mult mai complicată.
De la interzicerea Palestinian Action, câteva mii de persoane au fost arestate în Regatul Unit, în principal pentru afișarea unor pancarte sau purtarea unor tricouri considerate susținere a grupării. Decizia a fost contestată în justiție: inițial, Înalta Curte a decis împotriva interdicției, dar o curte de apel a răsturnat ulterior verdictul. Următoarea etapă se va desfășura luna viitoare, la Curtea Supremă britanică, într-un dosar cu implicații care depășesc cu mult cazul unei singure organizații.
Statele Unite au urmat și ele exemplul britanic: în august, Departamentul Trezoreriei a sancționat Palestinian Action, etichetând-o drept „teroriști de extremă stânga". Această aliniere transatlantică ridică semne de întrebare serioase despre direcția în care se îndreaptă politicile occidentale privind activismul pro-palestinian.
Cazul Sally Rooney nu este doar despre o carte retrasă de pe rafturi. Este vorba despre o tensiune tot mai acută între securitatea națională, pe de o parte, și libertatea de exprimare, pe de altă parte. Este despre cum granițele dintre activismul politic și ceea ce statul definește drept terorism devin din ce în ce mai difuze. Și este despre un sistem juridic care poate transforma un simplu gest de donație într-o potențială infracțiune gravă.
Literatura pierde, într-un fel, atunci când vocile incomode sunt reduse la tăcere. Dar ceea ce se întâmplă acum deschide o rană mult mai adâncă în societatea britanică: încrederea în capacitatea instituțiilor de a face distincția între critică politică și terorism se erodează rapid. Rooney plătește un preț personal pentru convingerile sale, dar întrebarea care rămâne este cât de departe pot merge statele în definirea dușmanului fără a sufoca chiar fundamentele democrației pe care pretind că le apără.
De ce este important:
Acest caz reprezintă un punct de cotitură în dezbaterea europeană și globală privind granițele dintre activismul politic, libertatea de exprimare și lupta antiteroristă. Retragerea cărților lui Sally Rooney nu este doar o decizie editorială, ci un simbol al modului în care statele occidentale aleg să gestioneze disidența. Pentru cititorii români, acest subiect rezonează puternic: arată cum o simplă donație poate deveni infracțiune și cum legile antitero pot fi folosite pentru a reduce la tăcere opiniile incomode. Ne obligă să ne întrebăm cât de protejată este, de fapt, libertatea de gândire într-o societate care declară că o apără. Mai mult, cazul pune sub semnul întrebării rolul instituțiilor culturale, al editorilor și al creatorilor în fața presiunilor politice. Când o carte dispare de pe rafturi nu pentru că nu se vinde, ci pentru ce crede autorul ei, granița dintre cenzură și securitate devine periculos de subțire. Într-o lume în care conflictul din Gaza continuă să producă fracturi profunde în societățile occidentale, cazul Rooney va rămâne un reper în dezbaterea despre cum reconciliem angajamentul civic cu realitatea juridică a secolului XXI.
