Summitul NATO din acest an, găzduit de Turcia, vine într-un moment de tensiuni fără precedent în cadrul alianței. De la declarațiile tranșante ale președintelui american Donald Trump, care a amenințat chiar cu retragerea SUA din NATO, până la divergențele privind bugetele de apărare și relațiile cu Rusia, miza este uriașă. În centrul dezbaterilor se află cerința ca statele membre să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, un angajament asumat în 2014, dar pe care puține țări l-au respectat până acum.
Trump a făcut din această temă un caval de luptă, acuzând Europa că „parazitează” pe seama contribuabililor americani. În realitate, Statele Unite cheltuiesc aproximativ 3,4% din PIB pentru apărare, în timp ce media europeană este de doar 1,4%. Germania, cea mai mare economie a Europei, abia acum se îndreaptă spre 2%, după presiuni constante. Dar oare este vorba doar de bani?
Analiștii atrag atenția că retorica lui Trump ar putea ascunde o agendă mai amplă. Unii suspectează că președintele american dorește să slăbească NATO pentru a face loc unor acorduri bilaterale cu Rusia, în timp ce alții cred că vrea să forțeze Europa să-și asume un rol mai independent în securitatea regională. Turcia, gazda summitului, joacă un rol cheie: este membră NATO, dar a cumpărat sisteme rusești de apărare antiaeriană S-400, ceea ce a stârnit furia Washingtonului. Președintele turc Erdogan se află într-o poziție delicată, încercând să echilibreze relațiile cu Rusia și cu aliații occidentali.
Pe lângă problema cheltuielilor, pe agendă se află și extinderea NATO în Balcani, cu Macedonia de Nord recent admisă, dar și provocările din Marea Neagră, unde Rusia și-a consolidat prezența militară. Ucraina și Georgia, două țări care aspiră la aderare, sunt și ele subiecte sensibile. Trump a sugerat că nu vede cu ochi buni extinderea alianței, preferând o abordare mai pragmatică.
În culise, diplomații europeni încearcă să găsească un compromis care să mulțumească Washingtonul fără a submina unitatea alianței. Cancelarul german Angela Merkel a declarat că Europa trebuie să-și asume mai multă responsabilitate, dar a respins ideea că NATO ar fi depășită. Franța, prin președintele Macron, a propus o „autonomie strategică” europeană, ceea ce a stârnit îngrijorări la Washington.
Un alt punct fierbinte este relația cu Turcia. Achiziția sistemelor S-400 a dus la suspendarea livrărilor de avioane F-35 către Ankara și la amenințări cu sancțiuni. Erdogan, la rândul său, a amenințat că va bloca planurile de apărare ale NATO în regiunea Mării Negre dacă nu i se respectă interesele. Totuși, Turcia rămâne un aliat strategic important, având a doua cea mai mare armată din NATO și controlând strâmtorile Bosfor și Dardanele.
Ce se va întâmpla după summit? Mulți se așteaptă la o declarație comună care să reafirme angajamentul față de articolul 5 (apărarea colectivă), dar și la un calendar mai strict pentru creșterea cheltuielilor. Trump ar putea pleca de la summit cu promisiuni vagi, dar fără rezultate concrete, ceea ce ar alimenta și mai mult scepticismul său față de alianță.
În concluzie, summitul NATO din Turcia nu este doar despre bani, ci despre viitorul arhitecturii de securitate euro-atlantice. Dacă Trump va reuși să obțină concesii reale de la europeni, alianța ar putea ieși întărită. Dacă nu, riscul unei crize majore este real. Rămâne de văzut dacă diplomația va prevala asupra retoricii belicoase.
