Ce urmează pentru economia Iranului pe măsură ce războiul SUA se extinde dincolo de Strâmtoarea Hormuz
Teheran, Iran – Iranul și Statele Unite au reluat discuțiile mediate, iar acțiunile militare sunt temporar suspendate, dar războiul continuă să afecteze coridoarele maritime internaționale dincolo de Strâmtoarea Hormuz, precum și piețele interne. Închiderea aproape totală a căii navigabile strategice, perturbările din Marea Roșie provocate de houthiții aliniați Iranului din Yemen și atacul Ucrainei asupra unei nave iraniene în Marea Caspică au menținut tensiunile la cote înalte.
Guvernul iranian se confruntă cu decizii dificile, inclusiv o posibilă creștere a prețului combustibilului, în contextul unui puternic discontent social și economic, în timp ce armata americană impune o blocadă navală asupra porturilor sudice ale țării pentru a doua oară. Ministerul Petrolului a anunțat sâmbătă că Iranul a vândut 11,5 miliarde de dolari din țiței în timpul războiului, fără a specifica datele exacte, și 6,5 miliarde de dolari în perioada memorandumului de înțelegere (MoU) semnat cu SUA luna trecută, acum suspendat. Potrivit ministerului, suma combinată reprezintă 60% din ținta anuală a veniturilor din petrol prevăzută în buget.
Semnarea MoU-ului din 17 iunie a dus la redeschiderea parțială a Strâmtorii Hormuz și la ridicarea blocadei navale americane asupra Iranului, ceea ce a redus presiunea asupra piețelor globale de petrol și a permis Iranului să exporte țițeiul stocat pe supertancuri care așteptau să navigheze din apele sale teritoriale. Ministerul Petrolului iranian a declarat că prețurile mai mari ale petrolului au generat aproximativ 3 miliarde de dolari în valoare adăugată în prima jumătate a anului, iar 11 miliarde de dolari din aceste venituri au fost transferați către trezoreria statului, în ciuda embargourilor americane.
În timpul blocadei anterioare, impusă pe 13 aprilie și care a durat puțin peste două luni, autoritățile iraniene au atestat exporturi de țiței aproape de zero. O a doua blocadă prelungită riscă să reducă și mai mult veniturile din exporturi ale Iranului și să pună presiune pe Insula Kharg, prin care trece aproximativ 90% din exporturile de țiței iranian, precum și pe alte situri de stocare și export, ceea ce ar putea afecta producția la fabricile petrochimice și ar face o reluare mai costisitoare și mai lentă.
Comandamentul Central al armatei americane (CENTCOM) a declarat că, începând de sâmbătă, soldații au redirecționat 12 nave comerciale care încercau să spargă blocada instituită la mijlocul lunii iulie, au dezactivat două care nu s-au conformat și au urcat la bordul a două „pentru a asigura conformitatea totală”. Armata americană a arătat, de asemenea, imagini cu soldați puternic înarmați coborând cu frânghia dintr-un elicopter pe puntea navei Charminar, un tanc petrolier legat de Iran, supus sancțiunilor americane de anul trecut pentru că ar face parte din rețeaua Shamkhani. SUA susțin că magnatul petrolier iranian Mohammad Hossein Shamkhani joacă un rol central în operațiunile flotei fantomă iraniene și rusești.
Iranul a declarat, de asemenea, că redirecționează mai multe nave în fiecare zi pentru a menține strâmtoarea închisă, în timp ce forțele sale armate au subliniat că nu se vor pleca presiunii. Duminică, mass-media iraniană a relatat că o navă a explodat după ce a lovit o mină navală în Strâmtoarea Hormuz. Cu toate acestea, CENTCOM a oprit atacurile aeriene masive asupra Iranului timp de două nopți, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, declarând că președintele Donald Trump acordă discuțiilor cu Teheranul „un spațiu”. Iranul a oprit, de asemenea, atacurile de represalii în regiune, iar purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, a spus că discuțiile cu Omanul privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz au fost productive.
Constrângerile asupra exporturilor de petrol se adaugă, însă, problemelor economice existente ale Iranului, legate de probleme structurale interne și de gestionare defectuoasă, precum și de ani de sancțiuni dure. Infrastructura Iranului a suferit, de asemenea, daune semnificative în timpul războiului declanșat de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie și s-ar putea agrava dacă conflictul escaladează. Guvernul a declarat luna trecută că aproximativ 230 de milioane de metri cubi (300 de milioane de yarzi cubi) pe zi din producția de gaze naturale a Iranului, de aproximativ 650 de milioane de metri cubi (850 de milioane de yarzi cubi) pe zi înainte de război, s-au pierdut din cauza bombardamentelor americane și israeliene, înrăutățind deficitul de electricitate și produse petrochimice.
Sekhavat Asadi, directorul general al Zonei Economice Speciale de Energie Pars, a declarat duminică că Iranul speră să recupereze peste 100 de milioane de metri cubi (130 de milioane de yarzi cubi) pe zi din această capacitate de producție pierdută în următoarele luni. Autoritățile gestionează, de asemenea, un dezechilibru al combustibililor, țara confruntându-se cu un deficit de peste 20 de milioane de litri (5,3 milioane de galoane) pe zi de benzină. Deficitul este gestionat prin importuri limitate, dar costisitoare, amestecarea componentelor combustibililor, utilizarea stocurilor acumulate înainte de război și cererile repetate către cetățeni de a consuma mai puțin. Ministerul Petrolului a declarat că ar putea fi impuse plafoane mai stricte de consum lunar de combustibil dacă dezechilibrul persistă.
Guvernul a anunțat în această săptămână că ia în considerare serios dublarea prețului pentru a treia tranșă a cotelor lunare de benzină alocate persoanelor fizice. O altă creștere a prețului benzinei a avut loc în decembrie, cu câteva săptămâni înainte ca țara să fie cuprinsă de un val de proteste naționale, în care mii de oameni au fost uciși în timpul unei represiuni guvernamentale în ianuarie. O creștere a prețului combustibilului peste noapte în noiembrie 2019 a declanșat, de asemenea, proteste naționale mortale.
Capitala, Teheran, și orașe din întreaga țară se confruntă cu întreruperi de curent, care creează, de asemenea, perturbări ale aprovizionării cu apă și ale comunicațiilor. Președintele Masoud Pezeshkian a declarat că a ordonat ca industriile să nu fie deconectate până la sfârșitul lunii septembrie, pentru a evita inflamarea și mai mult a unei piețe a muncii deja afectate.
Închiderea Strâmtorii Hormuz a afectat, de asemenea, comerțul Iranului cu China, cel mai mare partener comercial și cumpărător de petrol, care și-a redus considerabil importurile totale de țiței pentru a se adapta condițiilor create de război. Dar comerțul nepetrolier cu China s-a deteriorat, de asemenea, de la începutul războiului, scăzând cu 75% în martie și iunie, comparativ cu anul precedent, potrivit datelor vamale chinezești.
Două întreruperi aproape totale ale internetului impuse de autorități, prima în timpul protestelor din ianuarie și apoi în timpul războiului, au înrăutățit condițiile pentru economia Iranului în acest an, în timp ce se luptă cu inflația cronică și cu o scădere rapidă a puterii de cumpărare a populației. Un raport de anul trecut al Institutului de Strategii de Pensii Saba, un think tank afiliat fondului de pensii de stat iranian, a constatat că, în timp ce puțin peste 30% dintre iranieni trăiau sub pragul sărăciei acum cinci ani, această rată ar fi ajuns la 45% în acest an – și este încă în creștere.
După amenințările repetate ale Iranului că escaladarea războiului ar putea extinde aria perturbărilor maritime până în Marea Roșie, houthiții din Yemen au declarat săptămâna trecută o blocadă împotriva Arabiei Saudite, întorcând sau lovind nave care tranzitau în apropierea strâmtorii Bab al-Mandeb, în timp ce bombardau și instalațiile petroliere saudite. Zeci de nave comerciale au continuat să tranziteze strâmtoarea, inclusiv supertancuri chinezești, dar primele de risc de război au crescut, majorând costurile de import și asigurare pentru toți. Autoritățile saudite, care conduc o coaliție care sprijină guvernul recunoscut internațional al Yemenului împotriva houthiților, au răspuns lansând atacuri aeriene majore în Yemen.
Și mai la nord, Ucraina a confirmat că a lovit o navă în Marea Caspică, președintele Volodymyr Zelenskyy susținând că transporta marfă militară legată de Iran. Autoritățile iraniene au declarat că era o navă comercială care importa fier din Astrahan, un port de pe râul Volga din Rusia, și se îndrepta spre Bandar Anzali, în nordul Iranului. Au spus că un marinar a fost ucis și trei au fost răniți. Ministerul de Externe iranian l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ucrainei la Teheran pentru a transmite un protest ferm și un avertisment că „actul nu va rămâne fără răspuns”. Incidentul a ridicat îngrijorări că Marea Caspică, o cale navigabilă folosită anterior în siguranță pentru comerț, ar putea deveni, de asemenea, scena unor confruntări militare.
Comerțul iranian în Marea Caspică este în principal cu Rusia, Kazahstan, Turkmenistan și Azerbaidjan. Iranul importă bunuri esențiale, cum ar fi grâu și alte cereale, porumb, orz și furaje pentru animale, precum și cherestea și îngrășăminte. Exporturile țării prin ruta maritimă nordică includ materiale de construcții, produse din oțel, bunuri agricole și unele produse petrochimice rafinate.
Perturbările tot mai mari ale războiului i-au determinat pe analiștii apropiați statului dur să pledeze pentru parteneriate strategice mai strânse cu China și Rusia. „Putem spune acum că cele două fronturi de război din Orientul Mijlociu și Ucraina sunt din ce în ce mai interconectate”, a scris duminică pe X Mahdi Kharratiyan, un analist politic legat de Gardienii Revoluției Islamice din Iran.
De ce este important:
Acest articol evidențiază modul în care războiul dintre SUA și Iran, departe de a fi un conflict localizat, are ramificații globale, afectând lanțurile de aprovizionare cu energie, comerțul internațional și stabilitatea economică a unei țări deja sub sancțiuni. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru a anticipa evoluțiile geopolitice și economice care pot influența prețurile petrolului, securitatea maritimă și viața a milioane de oameni din Iran și din întreaga lume.
