În inima Fâșiei Gaza, acolo unde sunetele exploziilor înlocuiesc adesea vocile copiilor care se joacă, există un loc care continuă să ofere lumină – uneori în sens propriu – celor mai vulnerabili dintre locuitorii acestui teritoriu devastat. Centrul Al-Noor, operat de Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA), reprezintă de peste șase decenii un far al educației și solidarității pentru copiii cu deficiențe de vedere din Gaza.
Deschis în anul 1962, Al-Noor a fost conceput inițial ca o instituție educațională dedicată exclusiv copiilor nevăzători sau cu deficiențe vizuale severe. De-a lungul anilor, centrul a evoluat, adaptându-se provocărilor geopolitice și sociale ale regiunii, însă misiunea sa fundamentală a rămas neschimbată: să le ofere copiilor cu dizabilități vizuale instrumentele necesare pentru a învăța, a se dezvolta și a trăi o viață demnă.
În mod normal, o astfel de instituție ar fi o poveste despre perseverență și succes educațional. Astăzi, însă, Al-Noor se află sub o presiune fără precedent în cei 62 de ani de existență. De la începutul ofensivei israeliene în octombrie 2023, Fâșia Gaza a devenit un teatru al distrugerii absolute, iar consecințele asupra populației civile sunt devastatoare. Potrivit datelor adunate de organizații umanitare și rapoartelor medicale, mai mult de 1.500 de persoane și-au pierdut vederea sau au suferit leziuni oculare grave de la începutul conflictului. Printre acestea, un număr semnificativ sunt copii.
Acești copii, care deja se confruntau cu provocările inerente ale unei dizabilități vizuale, se văd acum nevoiți să navigheze printr-un război care le amenință nu doar siguranța, ci și supraviețuirea. Centrul Al-Noor devine astfel mult mai mult decât o școală – devine un adăpost, un punct de sprijin psihologic și, pentru mulți dintre ei, singura constantă într-o viață marcată de haos.
Echipele de la Al-Noor lucrează în condiții extrem de dificile. Lipsa combustibilului, întreruperile frecvente ale comunicațiilor, drumurile distruse care fac transportul aproape imposibil și amenințarea constantă a bombardamentelor transformă fiecare zi de activitate într-o luptă în sine. Personalul centrului, format din educatori, terapeuți și voluntari dedicați, continuă să vină la locul de muncă în ciuda pericolelor, conștienți că absența lor ar însemna abandonarea copiilor care depind de ei.
Metodele de predare de la Al-Noor sunt adaptate nevoilor specifice ale elevilor. Brail-ul arab, tehnicile tactile de învățare, materialele educaționale special concepute și programele de dezvoltare a abilităților de viață independentă formează coloana vertebrală a curriculumului. Copiii învață nu doar să citească și să scrie, ci și să se descurce singuri într-un mediu care rareori le este prietenos. Într-o societate unde persoanele cu dizabilități sunt adesea marginalizate, Al-Noor le oferă acestor copii un sentiment de apartenență și de valoare personală.
Impactul războiului asupra copiilor cu deficiențe vizuale este multiplicat exponențial. Pe lângă traumele psihologice generate de violență, evacuările forțate și pierderea celor dragi, acești copii se confruntă cu provocări suplimentare specifice situațiilor de urgență. Ghidurile lor obișnuite – prietenii, membrii familiei, mediul familiar – au fost fie răniți, fie dislocați, fie uciși. Orientarea în spațiu devine și mai dificilă într-un teritoriu în care reperele geografice se schimbă de la o zi la alta din cauza distrugerilor.
Organizațiile internaționale au tras multiple semnale de alarmă cu privire la situația civililor din Gaza, în special a celor vulnerabili. Persoanele cu dizabilități, bătrânii, femeile însărcinate și copiii reprezintă categorii care suferă disproporționat în conflictele armate, tocmai pentru că infrastructura de sprijin este fie distrusă, fie imposibil de accesat. Centrul Al-Noor, deși funcționează la capacitate redusă și în condiții precare, rămâne una dintre puținele structuri care încă oferă servicii specializate.
Povestea Al-Noor este, în multe privințe, o poveste despre rezistență. Este povestea unor educatori care refuză să-și abandoneze misiunea, a unor copii care încearcă să învețe în ciuda imposibilului, a unei comunități care încearcă să-și păstreze umanitatea în mijlocul barbariei. Este, totodată, o mărturie a eșecului comunității internaționale de a proteja civilii în zonele de conflict.
Pentru copiii care trec pragul centrului Al-Noor, fiecare zi petrecută acolo reprezintă o victorie mică împotriva întunericului – un întuneric care, în cazul lor, are dublă semnificație. Într-un război care pare să nu mai ia sfârșit, acest centru deține o promisiune tăcută: că nimeni nu trebuie să fie abandonat, că fiecare copil merită șansa de a învăța, de a crește și de a visa, indiferent de circumstanțe.
Provocările rămân imense. Nevoia de finanțare, de echipamente medicale, de materiale educaționale și, mai presus de toate, de încetarea focului sunt mai acute ca oricând. Însă atâta timp cât centrul Al-Noor își continuă activitatea, există o speranță – fragilă, dar reală – că lumină va continua să fie adusă în viețile celor care au cea mai mare nevoie de ea.
Centrul Al-Noor: O rază de speranță pentru copiii nevăzători din Gaza, în mijlocul războiului
