Trump a declarat, într-o declarație scrisă: „Închiderea va avea loc imediat, însă Renovarea și Reconstrucția, care este o muncă foarte mare și complexă, nu pot începe până când Curtea de Apel din D.C. nu se pronunță asupra numelui aprobat de Consiliu. Dacă decizia este una negativă, ceea ce nu ar trebui să se întâmple, și nu este răsturnată de Curtea Supremă a SUA, Reconstrucția și Renovarea Centrului Kennedy nu vor avea loc.” Această declarație a fost depusă la instanță de către reprezentanta democrată din Ohio, Joyce Beatty, care este reclamantă în procesul federal.
Administratorii Centrului Kennedy au informat consiliul în ultimele zile că instalația fizică a clădirii principale este nesigură, iar finanțele se află „la câteva săptămâni” de faliment. Chiar înainte de votul de marți, centrul ajunsese la o umbră a ceea ce fusese cândva. Vânzările de bilete scăzuseră dramatic, iar mulți artiști de renume anulaseră aparițiile planificate, invocând faptul că centrul devenise politizat sub conducerea lui Trump. Calendarul evenimentelor era aproape gol, iar majoritatea personalului administrativ fusese deja concediat sau plecase de bunăvoie.
Consiliul semnalase de luni de zile dorința de a închide principalele săli ale centrului. O extensie mai mică, deschisă recent, numită REACH, va rămâne deschisă, în parte pentru a îndeplini mandatul Congresului de a menține memorialul viu dedicat președintelui John F. Kennedy deschis și accesibil publicului. În documentele depuse la instanța federală, consiliul a scris că intenționează să facă concesii pentru două dintre programele emblematice ale centrului, precum și pentru Orchestra Simfonică Națională, al cărei buget este legat de Centrul Kennedy.
O rezoluție propusă de consiliu, inclusă în acele documente, promite „programare continuă în REACH și în afara amplasamentului”, precum și sprijin continuu pentru „Orchestra Simfonică Națională și continuarea tradiției de lungă durată a centrului de a prezenta Kennedy Center Honors și Premiul Mark Twain”. Rezoluția adaugă că acest lucru va permite suficientă „implicare” cu artiști, donatori și patroni, astfel încât „o închidere de doi ani a clădirii principale să nu afecteze în mod nejustificat capacitatea de a relansa programarea într-o clădire principală revitalizată în 2028”.
Un memorandum lung, distribuit consiliului înainte de vot, pe care NPR l-a obținut luni, se ocupă strict de instalația fizică. Nu detaliază planuri despre cum va fi „relansată” programarea în anii următori. Artiștii de calibru, de genul celor prezentați anterior de Centrul Kennedy, își programează de obicei spectacolele cu ani înainte. Dar consiliul și-a dublat argumentul că doar Trump poate „salva” Centrul Kennedy.
Majoritatea membrilor actuali ai consiliului sunt aliați ai lui Trump, selectați de președinte, care acum servește și ca președinte al instituției de artă. Printre aceștia se numără fostul procuror general Pam Bondi, prezentatoarea Fox Laura Ingraham și Dana Kraft, soția proprietarului New England Patriots, Robert Kraft – persoane foarte apropiate de Trump. Acest consiliu nu are experiență cunoscută în administrarea unei instituții de arte performative. Ultimul președinte al Centrului Kennedy, fostul ambasador Richard Grenell, a încercat să insiste ca fiecare spectacol să genereze venituri sau să fie cel puțin neutru din punct de vedere financiar. Actualul director executiv și director de operațiuni, Matt Floca, a fost promovat de pe poziția de șef al facilităților. Spre deosebire de colegii săi de la centre similare din țară, Floca nu are experiență anterioară în direcție artistică, strângere de fonduri sau administrare artistică.
Ședința de marți a consiliului a început la doar câteva minute după ce judecătorul federal Christopher Cooper a decis că consiliul nu poate pune numele președintelui Trump înapoi pe clădire, nici nu poate redenumi terenurile centrului ca „President Donald J. Trump Plaza”. Într-o decizie de 22 de pagini, Cooper a făcut referire la o hotărâre anterioară, precum și la mandatul Congresului privind memorialul viu dedicat lui John F. Kennedy. „Pur și simplu”, a scris el, „pârâții nu pot instala memoriale pentru președintele Trump sau pentru oricine altcineva la Centrul Kennedy fără binecuvântarea Congresului. Rezoluția consiliului sfidează un ordin al instanței federale și un statut.”
Această decizie reprezintă o nouă lovitură pentru Trump, care a încercat să-și imprime numele asupra instituției culturale de la preluarea mandatului. În februarie, Trump a fost numit președinte al consiliului, iar de atunci a înlocuit membrii cu loialiști, a concediat personal și a redus programele. Artiști precum Issa Rae, Shonda Rhimes și Ben Folds au demisionat din consiliu, iar alții au anulat spectacole. Centrul, care a fost întotdeauna un simbol al unității culturale și al omagiului adus lui JFK, a devenit un câmp de luptă politică.
Închiderea clădirii principale, deși pare drastică, era anticipată de luni de zile. Consiliul a semnalat că nu poate menține operațiunile din cauza lipsei de fonduri și a stării proaste a clădirii. Cu toate acestea, criticii susțin că decizia este o încercare de a forța mâna Congresului și de a obține aprobarea pentru redenumire. Trump a legat în mod explicit renovarea de decizia privind numele, ceea ce sugerează că este dispus să sacrifice centrul pentru a-și impune voința.
Pe de altă parte, există speranța că REACH și programele offsite vor menține centrul relevant, iar închiderea pe doi ani ar putea permite o renovare necesară. Dar fără o conducere experimentată și fără sprijinul artiștilor, este greu de crezut că centrul va putea reveni la gloria de odinioară. De asemenea, decizia judecătorului Cooper subliniază că numele lui Trump nu poate fi adăugat fără aprobarea Congresului, ceea ce înseamnă că lupta legală va continua.
De ce este important:
Această situație evidențiază tensiunile profunde dintre puterea executivă și instituțiile culturale independente. Centrul Kennedy, creat ca un memorial viu pentru un președinte asasinat, a devenit un simbol al polarizării politice. Decizia de a închide clădirea principală nu este doar o problemă administrativă, ci un semnal al modului în care politica poate distruge moștenirea culturală. În plus, blocarea numelui lui Trump de către justiție arată că statul de drept încă funcționează, chiar și atunci când presiunile politice sunt extreme. Pentru publicul larg, această poveste este importantă pentru că afectează accesul la arte și la un simbol național, dar și pentru că ridică întrebări despre viitorul finanțării culturale și despre rolul guvernului în promovarea artelor. Rămâne de văzut dacă Centrul Kennedy va supraviețui acestei crize și dacă va putea să-și recapete rolul de punte culturală într-o Americă divizată.
