Consiliul, format aproape în întregime din aliați ai președintelui Donald Trump, s-a întrunit marți, la scurt timp după ce judecătorul Cooper a respins cererea de a inscripționa sintagma „restaurat și renovat de președintele Donald J. Trump” sub semnul existent. În decizia sa, judecătorul a subliniat că orice modificare a numelui sau adăugarea unor memoriale dedicate președintelui necesită aprobarea Congresului, conform unei ordonanțe anterioare. „Pur și simplu, pârâții nu pot instala memoriale pentru președintele Trump sau pentru oricine altcineva la Centrul Kennedy fără binecuvântarea Congresului”, a scris Cooper în hotărârea sa.
Aceasta este a doua înfrângere legală pentru consiliu, care a încercat în mod repetat să asocieze numele lui Trump cu prestigioasa instituție. Prima dată, numele președintelui a fost adăugat în decembrie 2025, dar în mai judecătorul Cooper a decis că această acțiune este ilegală și a ordonat eliminarea. Consiliul s-a conformat, dar prelatele și schelele ascund încă zona unde se află semnul, ca un simbol al disputei nerezolvate.
Trump a reacționat imediat pe rețelele sociale, afirmând că închiderea se datorează „motive de siguranță” și că renovările nu vor începe decât dacă numele său va fi adăugat pe clădire. „Consiliul Centrului Kennedy a votat ferm pentru a-l salva, și ei știu că eu sunt singurul care poate face asta, pentru că am capacitatea de a strânge bani și de a construi – puțini alții au această abilitate”, a scris președintele. El a continuat: „Am, de asemenea, puterea și forța Președinției, care vor fi necesare pentru a face ceea ce trebuie făcut și pentru a-i oferi o șansă reală la Măreție din nou! Am pierdut deja mai mult de 6 luni «jucându-ne» în instanță. Timpul este dușmanul nostru!”
Trump a criticat dur decizia judecătorului, susținând că Centrul se află „într-o stare virtuală de colaps” și că el a încercat doar să ajute. Cu toate acestea, avocații care o reprezintă pe congressista democrată Joyce Beatty – care, în calitate de membru ex officio al consiliului, a intentat proces pentru a bloca schimbările impuse de administrația Trump – au salutat hotărârea ca pe o „victorie pentru memoria” fostului președinte John F. Kennedy și pentru națiune. „De două ori instanța i-a spus lui Trump același lucru: nu ești deasupra legii”, au declarat avocații Norm Eisen și Nathaniel Zelinsky. „Sănătatea legală a triumfat din nou asupra vanității lui Trump.”
Beatty a reiterat criticile la adresa președintelui, acuzându-l că ține „Centrul Kennedy ostatic”. „Legea este extrem de clară: Centrul John F. Kennedy este numit după președintele Kennedy – și nimeni altcineva”, a spus ea. „Această ilegalitate este la fel de uluitoare pe cât este de greșită, și trebuie să înceteze.”
Decizia vine într-un moment critic, la o zi după ce Washington Post a relatat că instituția se află în pragul falimentului și s-ar putea închide chiar marți. Potrivit raportului, administratorii au susținut că adăugarea numelui lui Trump pe fațadă ar fi singura modalitate de a evita „colapsul financiar cert”. Cu toate acestea, judecătorul Cooper a respins această logică, subliniind că legea nu poate fi ocolită prin argumente financiare.
Această situație ridică întrebări profunde despre independența instituțiilor culturale și despre utilizarea lor ca instrumente politice. Centrul Kennedy, construit în anii ’70 ca un omagiu adus președintelui asasinat, a fost dintotdeauna un simbol al unității și al excelenței artistice. Transformarea sa într-un câmp de luptă între puterea executivă și sistemul judiciar subminează nu doar prestigiul său, ci și încrederea publicului în neutralitatea artei și a culturii.
În plus, închiderea efectivă a Centrului ar avea consecințe devastatoare pentru comunitatea artistică din Washington și pentru întreaga țară. Mii de artiști, tehnicieni și personal administrativ ar rămâne fără locuri de muncă, iar publicul ar pierde un spațiu iconic pentru spectacole de teatru, muzică și dans. Mai mult, semnalul politic ar fi unul extrem de periculos: un președinte care încearcă să-și imortalizeze numele pe clădiri publice, sfidând legile și procedurile democratice, stabilește un precedent alarmant.
Pe de altă parte, susținătorii lui Trump argumentează că președintele are dreptul de a-și pune amprenta asupra marilor proiecte naționale, mai ales dacă acestea sunt finanțate din fonduri private. Ei subliniază că renovările necesare ar costa miliarde de dolari, iar Trump ar putea atrage donații semnificative. Totuși, această viziune ignoră faptul că Centrul Kennedy este o instituție federală, iar numele său este protejat de lege. Congresul nu a aprobat nicio modificare, iar judecătorul a fost clar în acest sens.
În timp ce consiliul se pregătește pentru o nouă reuniune, iar Trump sugerează posibile acțiuni viitoare, rămâne de văzut dacă Centrul Kennedy va supraviețui acestei crize. Cert este că lupta pentru numele său a devenit un simbol al polarizării politice care afectează Statele Unite. Într-o țară în care instituțiile publice ar trebui să rămână neutre și dedicate binelui comun, transformarea lor în instrumente de răzbunare politică este o amenințare la adresa democrației însăși.
De ce este important:
Această situație nu este doar o dispută juridică despre un nume pe o clădire. Ea reflectă o luptă mai largă pentru controlul instituțiilor culturale și pentru respectarea statului de drept. Dacă un președinte poate forța închiderea unui centru național de artă pentru a-și impune voința, atunci niciun alt simbol al democrației nu este sigur. De asemenea, soarta Centrului Kennedy afectează direct comunitatea artistică și publicul larg, care ar pierde un spațiu esențial pentru exprimare culturală. Este un test crucial pentru echilibrul puterilor în Statele Unite și pentru capacitatea sistemului judiciar de a proteja legea de capriciile puterii executive. Urmărirea acestui caz este vitală pentru oricine crede în importanța culturii și a justiției.
