Sondajul, care a acoperit 37 de țări, cu aproximativ 1.000 de respondenți în fiecare, între aprilie și iulie, urmează să fie extins la 140 de țări. Interesant este că India, o piață uriașă de tehnologie, nu apare în rezultatele raportate, la fel ca Australia și Malaezia. Dar ceea ce se vede deja este o prăpastie uriașă între Occident și restul lumii. Statele Unite se află la capătul anxios al spectrului: 74% dintre americani spun că AI îi îngrijorează, iar doar 36% cred că tehnologia va ajuta în principal țara. Canada nu este cu mult mai bine: 29% folosesc AI zilnic, dar peste jumătate dintre aceștia își exprimă temerile, iar 64% dintre cei care cunosc AI se declară îngrijorați.
Nu este o coincidență că Occidentul este mai sceptic. Aici, dezbaterea publică despre pericolele AI este intensă: companii tech concediază sute de mii de angajați pentru a investi masiv în inteligență artificială, locurile de muncă entry-level se evaporă, iar cazuri de psihoză indusă de AI au dus la decese. Lideri precum Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, au avertizat că tehnologia va șterge locuri de muncă în masă. Toate acestea alimentează o neliniște care nu este deloc irațională.
În schimb, în Singapore, unde 46% dintre respondenți folosesc AI zilnic – cea mai mare proporție din studiu –, peste 80% dintre cei care cunosc tehnologia se așteaptă să le îmbunătățească viața de zi cu zi, iar 77% cred că va ajuta țara. China, cu 35% utilizatori zilnici, este și ea optimistă, la fel ca Israelul. Această diferență nu este doar culturală, ci reflectă și modul în care AI este integrată în societate și cum este percepută de autorități. În China, de exemplu, AI este văzută ca un instrument de progres național, nu ca o amenințare la adresa locurilor de muncă sau a democrației.
Dar optimismul nu se traduce neapărat în încredere în acuratețea rezultatelor. Gallup arată că utilizatorii zilnici sunt, în general, mai încrezători în rezultatele AI, mai ales în țările cu adoptare ridicată, precum Singapore, Israel și China. În SUA, doar 45% dintre utilizatorii zilnici au declarat că au multă încredere în rezultate. La nivel global, doar 36% (mediana) dintre respondenți spun că se încred mult în rezultatele AI. Este o cifră care ar trebui să dea de gândit oricărei companii care își bazează strategia pe adoptarea necritică a acestei tehnologii.
În ciuda tuturor temerilor, Gallup raportează că sentimentele pozitive legate de AI depășesc cele negative: în 34 dintre cele 37 de țări, oamenii spun că sunt mai mult curioși decât îngrijorați, iar doar 32% se declară îngrijorați. Emoțiile pozitive sunt cele mai frecvente în China (90%), Singapore (89%) și Kenya (87%). Dar aceste date au fost culese până în iulie, iar de atunci ritmul dezvoltării AI s-a accelerat și a devenit o chestiune de importanță internațională. Siguranța AI este unul dintre subiectele majore de discuție la întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și premierul chinez Xi Jinping, programată pentru joi. Șeful Ministerului Securității de Stat din China, Chen Yixin, a scris recent că AI va avea „un impact sistemic asupra mediului politic și de securitate” și ar putea amenința securitatea națională a Chinei. Este un semn că până și regimurile autoritare, care controlează informația, se tem de efectele necontrolate ale inteligenței artificiale.
Ce înseamnă toate acestea pentru noi, oamenii obișnuiți? În primul rând, că nu suntem singuri în temerile noastre. Chiar și cei care folosesc AI în fiecare zi – care o cunosc cel mai bine – sunt îngrijorați. Aceasta nu este o reacție irațională, ci o reacție sănătoasă la o tehnologie care avansează mai repede decât capacitatea noastră de a o reglementa și de a o înțelege. În al doilea rând, diferențele dintre țări ne arată că percepția asupra AI nu este doar despre tehnologie, ci despre contextul social, politic și economic. În Occident, unde locurile de muncă sunt deja fragile și unde dezbaterea publică este liberă, temerile sunt mai mari. În Asia, unde creșterea economică este prioritară și unde statul controlează narațiunea, optimismul este mai răspândit. Dar nici acolo nu este vorba de o încredere oarbă – doar că riscurile sunt percepute diferit.
În cele din urmă, acest sondaj ne reamintește că adoptarea nu înseamnă acceptare. Putem folosi AI pentru că ne face viața mai ușoară, dar asta nu înseamnă că suntem confortabili cu direcția în care merge. Este un semnal pentru guverne, companii și cercetători că trebuie să ia în serios îngrijorările publicului, nu doar să ne vândă promisiuni despre un viitor strălucit. Altfel, riscul este să ne trezim cu o tehnologie pe care o folosim fără să o înțelegem, și de care ne temem chiar și atunci când ne servește cafeaua de dimineață.
De ce este important:
Acest sondaj arată că îngrijorarea față de AI nu este doar o problemă a celor care nu o folosesc, ci chiar și a celor care o folosesc zilnic. În SUA, 68% dintre utilizatorii zilnici sunt îngrijorați, ceea ce contrazice ideea că adoptarea ar echivala cu entuziasmul. Diferențele mari dintre Occident și Asia subliniază că percepția asupra AI este modelată de contextul social și politic, nu doar de tehnologie. Încrederea scăzută în rezultatele AI (doar 36% la nivel global) ridică întrebări serioase despre fiabilitatea și transparența acestor sisteme. În plus, subiectul siguranței AI a devenit o chestiune de securitate națională, discutată la nivel înalt între SUA și China. Este esențial ca publicul să fie informat și implicat în dezbaterea despre cum vrem să ne raportăm la AI, pentru că deciziile luate acum vor afecta generații întregi.
