Potrivit raportului comun, aceste companii ar fi extras „miliarde de tokeni” din modelele americane începând cu sfârșitul anului 2024, cu „cunoștința” probabilă a guvernului chinez. Distilarea, o tehnică prin care modelele AI mai mici sunt antrenate pe baza rezultatelor unor modele mai avansate, este descrisă de oficialii americani nu ca o simplă practică de dezvoltare, ci ca „miezul critic” al strategiei chineze de a ajunge din urmă și de a depăși liderii occidentali în domeniu.
Ministerul Comerțului din China a respins categoric aceste acuzații, calificându-le drept o încercare a Statelor Unite de a-și menține „monopolul asupra industriei AI”. Într-o declarație transmisă agenției Associated Press, oficialii chinezi au avertizat că, dacă SUA vor continua să suprime companiile chineze sub pretextul combaterii distilării, Beijingul va lua „măsuri de contracarare ferme”. Mai mult, Ministerul chinez de Externe a cerut Washingtonului să înceteze „acuzațiile nefondate și defăimările” la adresa Chinei, subliniind că dezvoltarea AI din China este rezultatul „autosuficienței tehnologice de înalt nivel” și al unei strategii proprii de inovare.
Această dispută nu este doar una tehnică, ci are implicații geopolitice profunde. Ea survine cu doar câteva săptămâni înainte ca președintele chinez Xi Jinping să efectueze o vizită în Statele Unite, unde Donald Trump intenționează să găzduiască un summit dedicat, printre altele, inteligenței artificiale. Potrivit Reuters, Xi ar putea fi însoțit de un număr neobișnuit de mare de directori executivi chinezi, semn că dosarul AI va fi unul dintre punctele centrale ale discuțiilor. De altfel, în trecut, astfel de întâlniri au adus la masă figuri marcante din tehnologie – Xi l-a avut alături pe fondatorul Alibaba, Jack Ma, în vizita din 2015, iar Trump a fost însoțit de Elon Musk la întâlnirea de la Beijing din mai.
Poziția administrației Trump față de China în domeniul AI este una dură, iar declarațiile recente ale secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, întăresc această linie. Vorbind la Dallas, Bessent a afirmat că „chinejii distilează modelele noastre, dar nu ne vor putea depăși niciodată”. Această retorică reflectă o îngrijorare reală la Washington: deși Statele Unite rămân liderul incontestabil în cercetarea fundamentală AI, China investește masiv – aproape 300 de miliarde de dolari – în inteligență artificială și robotică, văzând aceste domenii drept viitorul motor economic al țării.
Distilarea, în sine, nu este o practică nouă sau ilegală. Multe companii americane o folosesc pentru a-și optimiza propriile modele. Diferența, susțin oficialii americani, constă în amploarea și sofisticarea operațiunilor chineze, care ar transforma această tehnică dintr-un instrument de rafinare într-o veritabilă coloană vertebrală a dezvoltării. Cu toate acestea, criticii acestei poziții subliniază că acuzațiile vin într-un moment tensionat, când SUA încearcă să limiteze accesul Chinei la cipuri avansate și la alte tehnologii critice, iar acest avertisment comun ar putea fi doar un alt instrument în acest război tehnologic.
Companiile menționate în raport – DeepSeek, Alibaba și Moonshot AI – nu au comentat imediat acuzațiile, dar istoria recentă arată că astfel de dispute au dus la sancțiuni și contramăsuri reciproce. Deja, SUA au restricționat exporturile de cipuri NVIDIA către China, iar Beijingul a răspuns cu restricții asupra mineralelor rare. O escaladare în domeniul AI ar putea avea consecințe și mai grave, afectând lanțurile globale de aprovizionare și colaborarea științifică internațională.
Pe de altă parte, există voci care consideră că această confruntare este, în esență, o luptă pentru standarde și influență. China nu doar că vrea să ajungă din urmă, ci încearcă să-și impună propria viziune asupra dezvoltării AI – una mai orientată spre controlul statului și aplicații practice, spre deosebire de modelul american, bazat pe inovație privată și libertate academică. În acest context, acuzațiile de „furt” devin un instrument de legitimare a măsurilor protecționiste, dar și un semnal pentru aliații occidentali să se alinieze poziției Washingtonului.
Vizita lui Xi în SUA ar putea oferi o ocazie de detensionare, dar este puțin probabil ca această dispută să se rezolve rapid. Ambele părți par hotărâte să-și apere interesele, iar AI-ul a devenit noul câmp de luptă al secolului XXI. Rămâne de văzut dacă diplomația va prevala asupra confruntării sau dacă vom asista la o nouă escaladare a războiului tehnologic dintre cele mai mari două economii ale lumii.
De ce este important:
Această dispută nu este doar despre tehnologie, ci despre viitorul echilibrului de putere global. Inteligența artificială este considerată tehnologia definitorie a următoarelor decenii, iar controlul asupra ei va determina cine conduce în economie, securitate și influență geopolitică. Acuzațiile de distilare la scară industrială ar putea duce la sancțiuni suplimentare, la fragmentarea ecosistemului global AI și la accelerarea cursei pentru supremație tehnologică. Pentru Europa și restul lumii, această confruntare înseamnă că vor trebui să aleagă între a se alinia unuia dintre blocuri sau a-și construi propria cale autonomă. Este un moment crucial care va modela regulile jocului pentru generațiile viitoare.
