1. Trump domină scena cu retorica anti-europeană și atacurile la adresa Iranului
Președintele american a fost, fără îndoială, figura centrală a summitului, folosind fiecare ocazie pentru a-și exprima nemulțumirile față de aliați și pentru a ataca Iranul. Trump a declarat că memorandumul de înțelegere cu Teheranul este „terminat”, după ce Statele Unite au lansat zeci de lovituri asupra Iranului la începutul săptămânii, ca răspuns la atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz. „Sunt conduși de oameni bolnavi. Sunt oameni vicioși, violenți, iar dacă ar avea o armă nucleară, ar folosi-o”, a spus Trump, adăugând că, în opinia sa, războiul nu va reizbucni cu adevărat. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a justificat loviturile ca fiind „absolut necesare”, invocând încălcarea încetării focului de către Iran. Declarația finală a summitului a cerut Iranului să respecte libertatea de navigație și a reiterat că Teheranul nu trebuie să obțină arme nucleare.
2. NATO promite 70 de miliarde de euro pentru Ucraina
Unul dintre cele mai importante angajamente asumate la Ankara a fost pachetul de asistență de 70 de miliarde de euro (aproximativ 80 de miliarde de dolari) pentru Ucraina, constând în echipamente militare, asistență și instruire. Alianța a afirmat „angajamente suverane de a menține cel puțin niveluri echivalente în 2027”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut o serie de întâlniri maraton, inclusiv una cu Trump, în cadrul căreia liderul american a promis că Ucraina va primi dreptul de a produce sisteme de rachete Patriot. „Le vom arăta cum să facă”, a spus Trump, ceea ce ar reprezenta un impuls uriaș pentru Kiev. Zelenski a mulțumit pe rețelele sociale, menționând că au discutat „idei care ne pot întări pozițiile și aduce pacea mai aproape”.
3. Creșterea bugetelor de apărare – un angajament sub presiune
Sub presiunea constantă a lui Trump, liderii NATO au convenit să majoreze cheltuielile de apărare și să dezvolte capacitățile industrial-militare ale alianței, inclusiv apărarea aeriană și antirachetă. Angajamentele includ „peste 50 de miliarde de dolari în noi achiziții”, conform declarației NATO, vizând „lovituri de precizie la adâncime, apărare aeriană și antirachetă integrată, sisteme fără pilot, tehnologii de vârf și capacități de informații”. Cu toate acestea, datele NATO arată că doar cinci dintre cele 32 de state membre vor atinge ținta de 3,5% din PIB pentru apărare în 2026. Media cheltuielilor în Europa și Canada a fost de 2,3% din PIB în 2025, urcând la 2,53% în 2026, în timp ce SUA au raportat 3,17%. Trump a lăudat „progresele” făcute de unele țări, dar a subliniat că „multe dintre aceste țări sunt foarte bogate, nu trebuie să ne fie milă de ele”.
4. Războiul din Iran și fragilitatea încetării focului
Conflictul dintre SUA și Iran a planat asupra summitului ca o umbră, fiind una dintre principalele cauze ale tensiunilor recente dintre Washington și aliații săi. Loviturile americane asupra Iranului, lansate cu doar o zi înainte de summit, au readus în prim-plan fragilitatea încetării focului. Trump a spus că memorandumul cu Teheranul este „terminat”, dar a adăugat că nu crede că războiul va reîncepe cu adevărat. Criticii din SUA l-au acuzat pe Trump că a stricat negocierile, dar Rutte a susținut că loviturile au fost necesare. Declarația finală a summitului a cerut Iranului să respecte libertatea de navigație și a reiterat că Teheranul nu trebuie să obțină arme nucleare. Această poziție fermă a fost îmbrățișată de majoritatea membrilor, deși unii, precum Spania, au refuzat să sprijine operațiunile americane.
5. Groenlanda și criticile lui Trump la adresa aliaților
Deși războiul din Iran părea să fi eclipsat pentru moment obsesia lui Trump pentru Groenlanda, președintele american a revenit asupra subiectului pe parcursul summitului, susținând că Groenlanda este „foarte importantă” pentru SUA, dar „nu pentru Danemarca”. El a amintit cum Danemarca a fost cucerită de naziști într-o singură zi, iar SUA a preluat apoi Groenlanda, „prostește” returnând-o. Premierul danez Mette Frederiksen a reiterat că Groenlanda nu este de vânzare, iar UE a afirmat că „deciziile privind viitorul Groenlandei aparțin groenlandezilor și danezilor”. Rutte a spus că Trump „are un punct” în ceea ce privește influența crescândă a Chinei și Rusiei în Arctica, subliniind necesitatea cooperării aliate. În același timp, Trump a criticat dur Spania și Regatul Unit pentru lipsa de sprijin în războiul împotriva Iranului, amenințând că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul.
De ce este important:
Summitul NATO de la Ankara a demonstrat că alianța rămâne un pilon central al securității globale, dar și că tensiunile interne și presiunile externe o testează la maximum. Deciziile luate aici – de la creșterea bugetelor de apărare la sprijinul masiv pentru Ucraina și poziția dură față de Iran – vor avea consecințe pe termen lung asupra echilibrului de putere în Europa, Orientul Mijlociu și Arctica. În plus, retorica lui Trump și atacurile sale la adresa aliaților europeni subliniază o schimbare fundamentală în dinamica transatlantică, în care Statele Unite cer mai mult de la partenerii săi, dar nu ezită să îi critice public atunci când consideră că nu își fac datoria. Pentru România, ca membru NATO, aceste evoluții sunt cruciale: creșterea cheltuielilor de apărare și consolidarea flancului estic rămân priorități, iar sprijinul pentru Ucraina este vital pentru securitatea regională.
