Ambele campanii se concentrează pe prevenirea revenirii la violența generalizată – atentate cu mașini-capcană, răpiri, dispariții forțate – care a marcat Columbia în ultimele decenii. Cu toate acestea, soluțiile propuse sunt la poli opuși ai spectrului politic. De la Espriella, supranumit „Tigrul”, pledează pentru o abordare de mână forte, care i-a adus sprijinul președintelui american Donald Trump. El promite să construiască zece mega-închisori și să urmeze modelul președintelui salvadorian Nayib Bukele, care a redus ratele omuciderilor, dar a atras acuzații de abuzuri ale drepturilor omului.
De cealaltă parte, Ivan Cepeda, candidatul susținut de președintele în exercițiu Gustavo Petro, promite continuitatea eforturilor de pace, inclusiv încercările de dialog cu multiple grupuri armate, chiar dacă acestea au eșuat în mare parte. Strategia puternic criticată, lansată de Petro în 2022, a dus abia joi la primul succes: un grup armat de aproximativ 100 de membri a depus armele și a început procesul de reintegrare în viața civilă. Cepeda, un politician experimentat, fiul unui senator ucis de paramilitari, este văzut ca un garant al reformelor sociale, dar și al unei abordări mai negociate a conflictelor interne.
Alegătorii sunt îngrijorați de polarizarea tot mai accentuată. „Ceea ce mă preocupă acum este polarizarea dintre noi: există două tabere foarte extreme, iar violența este îngrijorătoare”, spune John Manrique, un avocat din capitala Bogota. „Sper ca oamenii să accepte cine câștigă, indiferent de tabără, și să încercăm să ajungem la un consens social. Să nu ieșim în stradă să ne luptăm.”
În primul tur, Cepeda a obținut 41% din voturi, iar de la Espriella 44%, potrivit rezultatelor oficiale. Petro a pus sub semnul întrebării aceste rezultate, fără dovezi, după ce Cepeda, care condusese constant în sondaje înainte de mai, nu a câștigat din primul tur și chiar a terminat în spatele lui de la Espriella. Această neîncredere în procesul electoral adâncește fisurile dintre cele două tabere.
Alegerile au loc la zece ani după ce Columbia a semnat un pact de pace istoric cu Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC), care a oferit speranța ruperii ciclului vicios al luptelor dintre grupările armate și guvern. Dar violența a revenit puternic, mai ales pe măsură ce majoritatea grupărilor rebele și-au abandonat lupta ideologică pentru beneficiile financiare ale traficului de droguri. Anul trecut, autoritățile au înregistrat 14.780 de omucideri, cel mai mare număr din 2015 încoace, determinate de ciocniri între grupări armate ilegale. Printre cei uciși s-a numărat și candidatul conservator la președinție Miguel Uribe. Cazurile de extorcare au crescut vertiginos, ajungând la 13.417 în 2025, mai mult decât dublu față de 2015.
Sistemul de sănătate, datoria publică în creștere și corupția endemică sunt alte probleme majore pe care candidații le abordează diferit. Cepeda propune consolidarea sistemului public de sănătate și creșterea impozitelor pentru cei bogați, în timp ce de la Espriella pledează pentru privatizări și reduceri de taxe, inspirându-se din modelul economic al lui Trump.
Pe lângă violența directă, columbienii se confruntă cu o criză a încrederii în instituții. Sondajele arată că peste 70% dintre cetățeni cred că țara merge într-o direcție greșită. Mulți alegători sunt dezamăgiți de eșecul procesului de pace și de revenirea la tactici de război. „Am votat pentru pace acum zece ani, dar acum mă tem că orice am alege, violența va continua”, spune Maria Lopez, o profesoară din Medellin. „Poate că de la Espriella va opri crima, dar cu ce preț? Și Cepeda vorbește de dialog, dar dialogul nu a funcționat până acum.”
Contextul internațional joacă și el un rol. Sprijinul lui Trump pentru de la Espriella este văzut ca o încercare de a extinde influența SUA în America Latină, în timp ce Cepeda este mai apropiat de lideri progresiști precum Gustavo Petro și Lula da Silva. Analiștii avertizează că o victorie a lui de la Espriella ar putea duce la o deteriorare a relațiilor cu Venezuela și Cuba, țări care au găzduit negocieri de pace.
În ciuda tensiunilor, ambele tabere își mobilizează susținătorii. În cartierele sărace din Bogota, afișele lui Cepeda promit „schimbare cu dreptate socială”, în timp ce în zonele înstărite, de la Espriella este văzut ca „singurul care poate restabili ordinea”. Rezultatul este incert, iar temerile de fraudă sau violență post-electorală sunt mari. Comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană și Națiunile Unite, a trimis observatori pentru a monitoriza scrutinul.
Pe măsură ce columbienii votează, întrebarea fundamentală rămâne: vor alege continuitatea negocierilor și reformelor sociale, sau o întoarcere la mâna forte și la politici de securitate care au fost deja încercate în trecut, cu costuri umane enorme? Răspunsul va modela nu doar viitorul Columbiei, ci și echilibrul de putere în America Latină.
De ce este important:
Această alegere este crucială nu doar pentru Columbia, ci pentru întreaga regiune. Rezultatul va determina dacă țara continuă pe calea dialogului și a reformelor sociale inițiate de Gustavo Petro, sau se îndreaptă spre un model autoritar de securitate, similar cu cel din El Salvador. În plus, polarizarea extremă și violența în creștere fac ca această tranziție să fie una dintre cele mai periculoase din istoria recentă a Columbiei. Decizia alegătorilor va influența stabilitatea Americii Latine, relațiile cu Statele Unite și capacitatea regiunii de a face față provocărilor comune, precum traficul de droguri și criza climatică.
